'Fresh' (afirmatori) vs 'Will of steel' (negatori)
A1 (Viorica Mosoi) 
În cadrul moțiunii abordate, “subvenționarea specializărilor” presupune acordarea unui ajutor bănesc nerambursabil unei persoane, unei instituții, unei ramuri economice sau întreprinderi etc. în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor economice de structură.
Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și negociază în mod liber cererea de forța de muncă (angajatorii) și oferta (salariații).
Pentru 3 500.000 de locuitori din Republica Moldova, 31 de universităţi, care sunt la etapa actuală, este un număr mult prea mare care depăşeşte cu mult necesităţile statului nostru în pregătirea cadrelor cu studii superioare.Ne confruntam cu un dezechilibru între studiile din cadrul scolilor profesionale si cele universitare. De cîti tractoristi are nevoie RM? Poate astazi sunt necesari ltusii si nicidecum generatii de oameni cu studii superioare si cu nivel de pregatire inferior În acest an, planul de înmatriculare în universităţi, ciclul I, prevede un număr total de 20 mii 475 de locuri, din care 6755 de locuri cu finanţare bugetară (cu 190 mai puţine decât anul trecut) şi 13 mii 720 de locuri cu finanţare prin contract. Cele mai multe locuri bugetare au fost acordate pentru domeniul general de studiu ”Ştiinţe ale educaţiei”- 1670 de locuri, ”Inginerie”- 870, ”Medicină”- 475, ”Ştiinţe exacte”- 315 locuri.Pe de altă parte, a sporit cu 158 numărul de locuri cu finanţare bugetară pentru ciclul II, masterat. Astfel, din cele 9218 locuri alocate, 3568 sunt cu finanţare bugetară şi 5650 de locuri cu finanţare prin contract (mai mult cu 1095 de locuri faţă de 201). În acest sens, şi Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a criticat actuala modalitate de corelare a cererii pieţii muncii cu oferta universitară: „Noi avem o situaţie anapoda. Nu facem lucrurile pe care trebuie să le facem. Trebuie o poziţie mai activă din partea tuturor pentru a corela oferta de pe piaţa muncii cu ceea ce necesită întreprinderile. Avem o situaţie delicată: sistemul pregăteşte profesii la modă, dar care nu corespund economiei Republicii Moldova. Banii bugetari trebuie daţi acolo unde avem de atins obiective.”, a spus Lazăr. 1)
Angajaţii necesită calificare la locul de muncă.Pe lângă insuficienţa muncitorilor, angajatorii se confruntă şi cu altă problemă: decalajul semnificativ dintre necesităţile întreprinderii şi cunoştinţele profesionale ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ vocaţional/tehnic. Companiile sunt nevoite să cheltuiască bani grei pentru instruirea noilor angajaţi. Potrivit directorului Zorile, Fiodor Iacovlenco, întreprinderea cheltuieşte anual peste un mil. de lei pentru instruirea personalului, bani care pot fi investiţi în crearea condiţiilor mai bune de muncă. În aceeaşi situaţie se află şi fabrica Ionel. Deşi are contracte cu câteva şcoli profesionale ai căror absolvenţi îi angajează, aceştia nu au un nivel de pregătire satisfăcător. „Majoritatea celor care vin la întreprindere nu ştiu elementar cum se ţine acul şi aţa în mână.”, susţine Tamara Luchian, directorul de la Ionel.2)Astfel mai bine s-ar investi in crearea unor programe bilaterale dintre instituţiile de învăţămint si agenti economici,după exemplul ţărilor înalt dezvoltate,remarcabilă în acest sens fiind Franţa prin sistemul ei de pregătire a şomerilor pentru încadrarea în cîmpul muncii.3) Reprezentantul SYSLAB International a menționat că proiecte similare au fost implementate cu succes în țări ca Rusia, Lituania, Kazahstan și Azerbaijan unde au fost create 18 centre de excelență în carieră. ”Metodologia este inovativă, testată anterior și eficientă. Avem deja o bază experimentală în acest proiect pe care o vom utiliza în RM.", a adăugat reprezentantul SYSLAB. Astfel,şomerii și absolvenții vor fi instruiți în cele patru centre de excelență în carieră care vor fi deschise pe teritoriul Republicii Moldova până în 2015. În acest sens a fost lansat un proiect în valoare de peste 871 mii dolari, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. 4)
Deseori societatea noastră se loveşte de stereotipuri bizare, care conştient sau inconştient, afectează atât economia, cât şi buna funcţionare a statului. Situaţia tristă în care se află şcolile profesionale din Republica Moldova există de mai mult timp. De cele mai dese ori sunt de vină stereotipurile.Una dintre cauze, după părerea experţilor, cea mai generatoare de confuzii, este că societatea noastră concepe şcolile profesionale ca pe nişte „camere ale refuzaţilor” şi nu ca ateliere de formare a meseriaşilor. Astăzi, numărul studenţilor în universităţi creşte ca ciupercile după ploaie, în timp ce ţara duce lipsă acută de meseriaşi tineri. Nu e nevoie de metode revoluţionare pentru redresarea situaţiei existente ci de o redirecţionare a resurselor financiare în domeniile necesare şi de o schimbare a mentalităţii indivizilor
Referinte:
3) https://www.bruxelles-j.be/peux-tu-obtenir-une-dispense-pour-te-former-pendant-ton-chomage/
N1 (Cristina Botilca)
Bună ziua! Numele meu este Cristina şi sunt primul vorbitor al Opoziţiei. Noi suntem de părere că Statul este obligat să intervină acolo unde piaţa nu poate, şi să considere politica educaţională într-o perspectivă mai îndelungată de câţiva ani.
Voi începe prin a contraargumenta cele spuse de primul vorbitor al Guvernului.
S-a pus accentul pe dezechilibrul dintre facultăţi şi şcolile profesionale, dar mai ales pe faptul că au apărut ideile preconcepute în legătură cu cele din urmă. Nu ar trebui să generalizăm. Dacă o companie dintr-o sută, înregistrată pe o anumită specializare, nu ar "produce" salariaţi îndeajuns de buni, nu înseamnă că trebuie să desfiinţăm specializarea, acest lucru afectând şi celelalte companii.
Primul argument pe care mă voi baza este incertitudinea, ceea ce înseamnă că nimeni nu poate prezice cu exactitate ce specializări vor avea căutare în următorii ani, cu atât mai mult cu cât timpul petrecut în facultate pentru specializarea aleasă nu va fi relevant în dorinţele pieţei.
În doi-trei ani, piaţa poate evolua, îşi poate schimba cerinţele, cum ne-a demonstrat până acum de atâtea ori. Statul trebuie să fie pregătit să înfrunte aceste "hazarde" ale pieţei, dar nu prin imediata desfiinţare a specializării. Ar trebui gândită situaţia actuală, venit cu un plan de criză, apoi aplicată o soluţie care să convină tuturor. Mai mult, dacă studentul termină specializarea care acum trei ani, când a început el facultatea, avea căutare, iar astăzi află că urmează a fi desfiinţată, poate găsi un domeniu prin care eventual să se specializeze printr-un master. Un exemplu al schimbării rapide a pieţei este Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi, unde anul acesta, în urma sesiunii de admitere din vară, au rămas 233 de locuri neocupate din 2.945, la ciclul de licenţă, în ciuda faptului că, dacă ne luăm după ceea ce se caută pe piaţă, viitorii studenţi ar fi trebuit să "dea năvală". O analiză a înscrierilor scoate însă la iveală situaţii paradoxale. De exemplu, unele secţii pentru care inginerii încep să aibă o căutare tot mai mare beneficiază de înscrieri reduse. „Este un nonsens. Avem liste de aşteptare de la angajatori, dar tot nu vin tinerii să se înscrie“, spune decanul de la „Textile“. Semnele arată că încep să se caute inginerii, dar tinerii nu par interesaţi de o carieră în domeniu. Astfel, schimbările se produc rapid şi sunt greu de "digerat".
Acest lucru încercăm noi să îl demonstrăm, şi anume necesitatea continuării subvenţionării specializărilor care nu au căutare pe piaţă, în ciuda faptului că locurile nu sunt în totalitate ocupate.
Al doilea argument pe care mă voi baza este împlinirea personală. Cu toate că specializarea la care s-a înscris un tânăr nu are căutare în ţara sa, există posibilitatea angajării în alte ţări, unde structura pieţei muncii este diferită, fără ca individul să renunţe la propriile dorinţe.
Un studiu recent arată că ştiinţele economice nu au căutare pe piaţa muncii în România la ora actuală. Totuşi, specialiştii în recrutare spun că, în ciuda problemelor economice din acest an sau a concedierilor din administraţia publică, cei mai mulţi absolvenţi de liceu au ales să se înscrie la facultăţi cu profil economic, şi că în momentele de criză există mereu o solicitare pentru absolvenţii de ştiinţe economice. Observăm aici un dezechilibru al generalizării. De ce să privezi un proaspăt absolvent de liceu de facultatea pe care vrea să o facă doar pentru că piaţa dictează regulile acelui moment? Este indicat să spunem că individul în sine este mai important decât societatea care îl ghidează. Se pune prea mult accentul pe cerere, şi nu pe ofertă. De ce să intervină piaţa dacă studentul îşi doreşte să termine facultatea la care visează de mic copil? Să presupunem că un tânăr ar fi vrut să se înscrie, sau chiar şi-a depus dosarul, când cineva a venit la el şi i-a spus: "Gigele, de mâine nu mai există facultatea la care vrei tu să te înscrii. Trebuie să te duci în altă parte dacă vrei să continui pe aceeaşi specializare." Gigel, săracul, ce să facă? Ori se duce în altă parte, ori renunţă la visul său.
În concluzie, statul ar trebui să susţină ceea ce piaţa dă la o parte; în acest fel ar fi posibil să apară o oarecare stabilitate în domeniul locurilor de muncă, nu doar pentru că absolvenţii ar putea fi trimişi în afară, ci şi pentru îmbunătăţirea imaginii noastre peste hotare. Trebuie să ne gândim că este incompletă cunoaşterea pieţei europene la momentul actual şi că aceasta este într-o evoluţie rapidă, astfel că prognoza de acum poate să nu mai fie valabilă mâine. De asemenea, trebuie respectat dreptul individului de a-şi alege specializarea care i se potriveşte cel mai bine.
Sper că v-am convins că subvenţiile ar trebui în continuare date specializărilor care nu au căutare pe piaţă la ora actuală.
Referinte:
https://www.dcnews.ro/2013/07/vezi-cele-183-de-specializari-care-vor-fi-desfiintate-de-men/
A2 ()
N2 (Corina Hasnas)
Buna ziua, numele meu este Corina si sunt al doilea vorbitor al Opozitiei. Suntem de parere ca nu ar trebui sa se opreasca acordarea subventiilor catre specializarile necautate la ora actuala.
Voi incepe prin a contraargumenta idea generala pe care o prezinta Guvernul.
Guvernul a spus ca specializarile necautate sunt inutile si consuma banii care puteau fi folositi in alt domeniu. Noi nu suntem de acord cu aceasta afirmatie, deoarece oamenii care se specializeaza intr-un domeniu care nu este cautat din punct de vedere al cererii pe piata, pot oricand fi de folos lor insisi ori altei tari. Subventionarile nu sunt date degeaba, ci pentru constructia unei cariere personale si profesionale; sub orice mod ar sta aceasta, ea va contribui intotdeauna la bunastarea morala a individului. In fond, legile morale sunt mult mai importante pentru unitatea poporului si a cerintelor sale decat cele financiare sau juridice.
Voi incepe prin a prezenta primul argument, acela al libertatii de alegere. Libera alegere nu trebuie ingradita de guvern prin stoparea subventiilor catre anumite specializari.
Daca un absolvent de liceu se pregateste patru ani de zile specializarea pe care atunci cand a ales-o el, era cautata, iar la sfarsitul studiilor i se spune ca specializarea respectiva va fi desfiintata sau ca va trebui sa suporte toate cheltuielile, ii vor fi distruse toate sperantele de a face ceea ce ii place. Acesta va fi nevoit sa aleaga o alta specialitate pentru care nu ar fi atat de pregatit. Daca omul care s-a pregatit temeinic pentru specializare nu se poate “integra” pe piata muncii, el oricum va avea cautare pentru talentul sau, nu pentru domeniu. El, in timp, isi va deschide o afacere pe cont propriu, acest lucru dovedindu-se o mare pierdere pentru institutiile de stat.
Noi propunem rezolvarea acestei probleme prin dubla specializare, nu prin stoparea subventionarii celor necautate, astfel se poate propune si internationalizarea pietei muncii. Aceste doua solutii ar putea fi salvarea specializarilor necautate, prin generalizarea cerintelor. Acest lucru se poate explica prin faptul ca fiecare tara are cerintele ei la nivel de piata, iar o specializare necautata la noi poate fi ceruta de alte state. De aceea cei mai multi tineri pleaca peste hotare. O statistica spune ca anual 5 000 de romani pleaca in strainatate, potrivit unor estimari oficiale ale Ministerului Educatiei, iar unii dintre acestia profita de burse de merit.
Prin urmare, subventiile ar trebui acordate in continuare tuturor specializarilor, chiar daca nu sunt cautate la ora actuala. La fel cum a spus si primul vorbitor al opozitiei, situatia este foarte incerta cu privire la cerintele pietei in urmatorii ani si, la fel cum am adaugat eu, nu ne putem impotrivi dorintelor individului de a se realiza pe plan profesional, chiar daca acestea nu sunt in concordanta cu piata muncii.
Sper că v-am convins că subvenţiile ar trebui în continuare date specializărilor care nu au căutare pe piaţă la ora actuală.
Referinte:
Decizia:
Bianca Dragomir
N1 -> 19 puncte
A2 -> 0 puncte
N2 -> 18 puncte
Castiga echipa: