Ma numesc Lup Alexandru si in cadrul acestei dezbateri ocup rolul de prim afirmator. Motiunea noastra ,“E timpul ca statul să nu mai subvenționeze specializările care nu au căutare pe piața muncii”, are din punctul nostru de vedere anumite cuvinte cheie pe care le voi defini si explica pentru ca motiunea sa nu fie inteleasa gresit.

    Statul este o instituție politico-administrativă a societății în frunte cu un guvern și cu organele acestuia, cu ajutorul cărora se asigură funcționarea vieții sociale pe un anumit teritoriu. 

   Specializarea este domeniul de activitate recunoscut official si atestat prin terminarea unor stidii al unui muncitor.

   Prin termenul de subventie se intelege sustinerea si creerea fortei de munca.

   Cererea reprezinta totalitatea locurilor de munca neocupate existente.

   Oferta reprezinta forta de munca disponibila pentru ocuparea unui loc de munca.

   Piata  muncii este definite ca locul in care se intalnesc cererea si oferta.

   In continuare voi preciza argumentele  pe care le vom sustine pe parcursul dezbaterii si voi explica primul dintre acestea:

1-      Echilibrul inseamna calitate.

2-      Resursele financiare ale tarii nu trebuie irosite!

   Dupa cum stim, in anul  2007  a debutat o mare criza economica mondiala a carui efecte le simtim si in prezent. Aceste consecinte se simt cel mai puternic pe piata muncii , acolo unde micile intreprinderi dispar iar cele mari isi micsoreaza veniturile sau in cel mai rau caz intra in insolventa si ulterior se desfinteaza. Prin urmare se produce o micsorare numarului de locuri de munca si implicit a cererii pe piata muncii. Astfel foarte multi oameni raman fara locuri de munca deoarece oferta este mult mai mare decat cererea.

   Totusi exista si meserii in care deja exista deficiente in cadrul fortei de munca si astfel locuri de munca libere care impiedica buna functionare a economiei.

   La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.244 locuri de muncă, după cum urmează: 181- analist servicii client, 80- programator, 53- inginer mecanic etc.

   Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 11.270 locuri de muncă, dintre care: 1216 -confecţioner-asamblor articole din textile, 717- muncitor necalificat în industria confecţiilor, 540- operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături etc.

   O stare de echilibru pe piata muncii exista atunci cand cererea este egala cu oferta, dar cazul ideal este atunci cand oferta este cu putin mai mare decat cererea, astfel se creeaza concurenta si calitatea ideala pe piata muncii.

   Din cele prezentate anterior se vede limpede faptul ca in tara noastra un astfel de raport favorabil intre cerere si oferta nu exista.

   Subventionand in favoarea locurilor de munca fara cautare pe piata muncii statul nu face decat sa inrautateasca situatia actuala ,care poate ajunge chiar tragica.

   Echipa noastra propune o limitare a subventilor oferite de stat pentru piata muncii astfel incat sa nu se creeze o oferta pe piata muncii mai mare decat cererea.

   Mecanismele prin care acest lucru se poate face sunt limitarea locurilor in invatamantul superior, stimularea efectuarii cursurilor de reorientare profesionala catre domeniile in care oferta pe piata muncii este deficitara si intreruperea lor pentru domeniile cu oferta mult mai mare decat cererea.

   Primul mecanism propus va aduce o crestere a ofertei pentru specializarile cu cerere mare si impiedicarea agravarii situatiei in cazul existentei unui numar mare de persoane disponibile pentru acel loc. Pentru evitarea desfintarii conceptului de concurenta pe langa locurile care vor reprezenta strict necesarul pe piata muncii se va lasa un procent de maxim 10%  locuri suplimentare la plata. Acest procent va face concurenta sa nu dispara si va anticipa o eventuala crestere neprevazuta a ofertei.

   Imbunatatirea cursurilor de reorientare profesionala aduce o mobilitate mai mare a fortei de munca si astfel ajuta mutarea si distribuirea eficienta a surplusului resurse umane dinspre specializari fara cautare pe piata muncii spre specialiari nevoiase din acest punct de vedere.

In calitate de al doilea vorbitor al echipei afirmatoare am sa incep acest discurs prin a clarifica anumite lucruri pe care colegul meu le-a amintit,iar din discursul echipei negatoare observam ca au fost intelese gresit sau mai degraba cei din echipa opozitiei au pretins ca nu le-au inteles desi sunt foarte clare si voi prezenta in paralel propriul meu argument (Resursele financiare ale tarii nu trebuie irosite!)

Acele exemple si explicatii ale colegului meu vizeaza situatia in care se afla anumite domenii profesionale de o importanta deosebita in tara noastra.  Situatiile sunt prezentate ca exemple de cazuri in care cererea este mai mare decat oferta.  Am considerat ca un exemplu in care lucrurile stau in extrema cealalta nu este necesar fiindca sunt extrem de numeroase si evidente avand in vedere rata somajului din Romania (4,73% ) in momentul de fata si care conform previziunilor ar urma sa creasca.

Din acest procent de someri avem: muncitori în ferme mixte(61.757persoane), muncitori  înindustria prelucrătoare neclasificaţi în grupele de bază anterioare (58.931persoane),muncitori în construcţia de clădiri (26.746persoane) etc.

Negatorii se pare ca nu au inteles notiunea de subventie. Ei spunca nu este incadrat in motiune cazul prezentat de primul discurs deoarece noi vorbim despre limitarea locurilor din invatamant nu despre limitarea subventiilor. Aici mentionez ca statul subventioneaza specializarile de pe piata muncii prin invatamant, cursuri de reorientare/formare profesionala si indemnizatia de somaj.

 Avand in vedere faptul ca invatamantul liceal este gratuit si dupa cum spun si negatorii confera mobilitate pentru anumite specializari nu are rost sa ne legam de acest subiect. Insa la nivelul invatamantului superior lucrurile stau total altfel si nu mai este valabila acea generalizare deoarece domeniile sunt foarte diverse si mobilitatea directa  este imposibila fiindca cunostintele necesare sunt particulare. Locurile bugetate sunt putine , dar avand in vedere numarul mare de locuri oferite in regim cu plata presupusul echilibru prezentat de negatori se afla in declin. In aceste circumstante ar trebui sa existe domenii in care subventiile sa fie minime sau inexiste si locurile nebugetate restrictionate.

Aceasta este defapt analiza situatiei actuale cu care se confrunta Romania, situatie pe care adversarii o neaga vehement , prin filozofia lor de caz, in ciuda exemplelor clare oferite de noi. Ei spun defapt ca e bine asa, ca e bine ca oamenii sa nu aiba locuri de munca dupa ce termina studiile, ca e totul in regula cand exista locuri de munca neocupate si oameni care nu au posibilitatea sa le ocupe datorita sistemului slab coordonat.

Negatorii spun ca somajul este necesar, ca dinamica pietei muncii este o problema in aplicarea motiunii si ca reconversia profesionala actuala functioneaza.

Dinamica pietei muncii este previzibila si dovada sunt anumite tari care au strans corelate cererea si oferta, iar astfel reusesc sa asigure echilibru pe piata muncii. Printre exemple se afla Germania si China. Germania, cel mai dezvoltat stat european, acorda subventii minime invatamantului superior si se foloseste de cursurile de reorientare profesionala. China, statul cu cea mai mare crestere economica pe perioada de criza, are  cererea aproximativ egala cu oferta deoarece foloseste statisticile si aproximeaza dezvoltarea sau caderea tuturor domeniilor si anticipeaza orice schimbare prin mobilitate a fortei de munca.

In exemplul oferit de negatori este prezentata situatia in industria textila. Interesant este faptul ca acest domeniu este precizat de colegul meu in cadrul exemplelor in care cererea este mai mare decat oferta, dovada concreta a faptului ca mobilitatea fortei de munca sufera. Cursurile de conversie profesionala sunt prevazute in mijloacele propuse in discursul colegului meu si consider ca acel exemplu ne ofera certitudinea ca ceea ce este in prezent nu functioneaza.

Conform opiniei colegului meu limitand locurile din invatamantul superior si sporind mobilitatea pe piata muncii cu ajutorul cursurilor de reorientare profesionala putem sa obtinem echilibru pe piata muncii obtinand un raport cerere-oferta aproximativ egal sau intr-o marja de eroare de 10%  pentru a darama argumentul competivitatii care a fost slab argumentat de negatori si anticipat de noi.

Avand in vedere toate cele precizate anterior pot spune ca acum statul iroseste bani pe cursuri de reorientare profesionala slab coordonate si ineficiente, pe unele locuri in invatamantul superior care nu fac decat sa creeze someri ceea ce trebuie remediat prin aprobarea motiunii.

Referinte:

www.anofm.ro/statistica

Manual de Economieclasa a XI-a/ edituraCorvin/ autori Maria Liana Lacatus, George-Paul Lacatus