Este timpul ca amenzile sa fie proportionale cu veniturile

Atunci cand vorbim de amenzi, vorbim despre amenzile civile aplicate ca sanctiuni pentru savarsirea contraventiilor, fie ele in domeniul rutier, tulburarea linistii publice, pe care le pot comite cetatenii, excluzand contraventiile stabilite pentru respectarea normelor pentru anumite categorii de profesii (militar, medic, contabil etc.)

introducerea unui sistem de amenzi proportionale cu veniturile presupune ca de la o valoare de baza a amenzii existenta la momentul actual sa se poata creste progresiv sau cobori in functie de veniturile persoanei in raport de venitul minim pe economie sau, conform unor sisteme, in functie de un procent din venitul zilnic disponibil (day fine¹). Sistemul poate varia si nu vrem sa propunem in mod expres unul, dar sustinem ca efectul pe care vrem sa-l atingem este urmatorul: daca un sofer auto castiga 1000 lei pe luna si plateste amenda de 100 lei, care il afecteaza, si un alt sofer castiga 10000 lei, ii vom cere o suma care sa-l afecteze in aceeasi masura. Aceasta suma nu va reprezenta intr-un sistem simplu tot 10%, adica 1000 lei, dar pot exista si ecuatii mai complicate de determinare a unei amenzi, luand in considerare si salariul minim pe economie, nivel de trai, impozite, consum zilnic, din punct de vedere statistic, pentru ca sistemul sa nu devina excesiv.

1. Amenzile trebuie sa usture ca sa aiba efect prohibitiv

Amenzile reprezinta sanctiuni pentru nerespectarea unei conduite corecte impuse de lege pentru protectia celorlalti cetateni sau pentru buna desfasurare a relatiilor sociale. Sanctiunea este menita a-l determina pe faptuitor sa nu mai comita a doua oara fapta, si eventual sa n-o fi comis de loc de frica sanctiunii. De exemplu, daca un tanar tulbura linistea publica difuzand muzica extrem de zgomotoasa noaptea sau conduce cu viteza excesiva in localitati, sau provoaca scandal public prin exhibitionism, el va fi amendat. Insa amenda poate sa nu fie perceputa ca o sanctiune daca valoare acesteia nu este semnificativa pentru faptuitor. De aceea, in acest domeniu, legiuitorul poate si trebuie sa se asigure ca amenda este semnificativa pentru fiecare faptuitor si acest lucru se poate realiza doar cand amenda este proportionala cu venitul. Daca pentru un faptuitor amenda de 200 lei e echivalentul banilor de buzunar pe o zi², nu o va resimti ca pe o amenda si nu se va corecta. Asadar, proportionalitatea amenzilor este necesara pentru eficienta amenzilor.

2. Se mentine egalitatea din punct de vedere juridic

populatia, mai ales cea foarte bogata, ar putea considera aceasta masura ca un tratament discriminatoriu si abuziv din partea statului. Sustinem insa ca in acest caz devine evident de ce oamenii sunt egali in fata legii, chiar daca nu sunt egali intre ei. Aici, scopul statului nu este sa-ti ia banii si deci sa abuzeze de bogati, cazul nu este similar cu cel al impozitelor proportionale cu veniturile. In acest caz, in schimb, persoana este cea care are libertate de decizie de a savarsi sau nu o contraventie, iar statul o sanctioneaza ca atare, dar trebuie si poate sa o sanctioneze personalizat, conform vinovatiei ei, atitudinii ei de indiferenta fata de regula, si cu mijloacele cele mai adecvate pentru a asigura prevenirea savarsirii de noi contraventii in viitor.

3.Acest sistem asigura mai bine respectul legii

Tocmai pentru ca pana acum amenzile au fost uniforme, cei care isi permiteau sa incalce in mod grosolan legea erau tocmai cei care simteau ca nu trebuie sa suporte consecintele, cei care nu "simteau" amenda. Iar acestia au si tendinta sa aiba comportamentul cel mai daunator in societate, avand si mijloacele sa provoace consecintele nedorite.

Tocmai pentru ca acum exista posibilitatea unor amenzi cu valoare foarte mare face ca acest mecanism sa previna savarsirea de contraventii mult mai bine decat cel anterior. Poate ca la nivelul populatiei cu venituri medii nu se vor produce schimbari semnificative, dar in randul cetatenilor cu venituri peste aceasta medie, teama de a nu plati o suma mare are un efect dublu, pentru ca le afecteaza atat imaginea si prestigiul public, cat si loveste puternic in conceptia acestor persoane de libertate totala bazata pe avere. De asemenea, oricat de bogate ar fi aceste persoane, nimanui nu-i este placut sa piarda o suma considerabila ca amenda, cu atat mai mult cu cat in Romania mandria celor bogati este sa nu piarda bani³, nu sa ii castige.

Apare asadar un factor preventiv sporit pentru ca devine cu adevarat o sanctiune deranjanta si pentru cei care isi permiteau lejer amenzile prevazute pana acum.

Referinte:
1 Pentru detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Day-fine

Echipa afirmatore sustine ca egalitatea in fata legii este reala doar daca efectul pedepselor ne afecteaza pe toti in acelasi fel. Continuand ideea afirmatoare, un om care are mai mult timp liber ar trebui sa ispaseasca o pedeapsa mai indelungata in inchisoare. Prin acest exeplu ridicol, vrem sa subliniem un principiu: Niciodata, nici o pedeapsa nu va avea acelasi efect asupra tuturor deoarece indivizii au o perceptii diferite, mai mult de atat, nu venitul este factorul definitoriu al unui individ ci valorile si gradul de responsabilitate ale acestuia.

In primul rand, ne asteptam ca echipa guvernului sa demostreze cum veniturile reprezinta acel factor in care efectul sa fie identic, cum acestia nu au argumentat asupra subiectului, intelegem ca si-au asumat burdenul general de a constitui egalitatea asupra legii prin efect.

In al doilea rand, observam ca argumentele 1 si 3 prezinta cauza si efectul aplicarii motiunii. Problema este ca se porneste de la premisa cum ca oamenii cu venituri mari sunt problema in status quo. Din nou, acest aspect nu a fost dovedit, noi consideram ca nu venitul te face nelegiuit, ci gradul de responsabilitate pe care il ai/ nu il ai. De fapt, oamenii saraci comit la fel de multe crime ca cei bogati, daca nu mai multe.

In al treilea rand, egalitatea in fata legii se realizeaza prin egalitatea pedepselor. Tinand cont ca 2 oameni comit aceeasi crima, nu vedem de ce nu ar trebui sa primeasca aceeasi pedeapsa. Sistemul juridic nu trebuie sa fie influentat de aspecte precum pozitia sociala. Insusi ideea de egalitate in fata legii, sustinuta in argumentul 2 al afirmatorilor, este periclitata de astfel de actiuni. Care este mesajul pe care il transmitem daca o persoana ce tulbura linistea publica primeste o amenda de 1000 de lei si o persoana care pune in pericol viata cetatenilor circuland cu viteza peste limita legala primeste o amenda de 100 de lei?

Cazul negator vizeaza efectele pe termen lung si scurt ale aplicarii motiunii si tocmai de aceea ne bucura restrangerea din penultimul paragraf la Romania pentru ca putem analiza aceste efecte mai pertinent. Consideram ca aceasta actiune ar crea haos si o sa demontram asta prin 3 argumente:

1.Prima problema care apare in urma acestui sistem este autoritatea prea mare acordata politistilor. Coruptia, conform Global Corruption Barometer, este prezenta in fiecare stat, dar mult mai ridicata in  Romania decat in Germania sau Finlanda, unde sistemul propus functioneza. La o cautare pe google a sintagmei " politist care ia mita" am gasit 526.000 rezultate (0,16 secunde). Daca azi un politist isi risca slujba pentru sume mici in schimbul "omiterii", cum va fi atunci cand acesta are autoritatea a amenda cu 100.000 de lei sau chiar mai mult? Daca nu refuza 50 de lei la o amenda de 500, va refuza o suma mult mai consistenta? Astfel, v-am demonstrat cum coruptia, aflata si asa la un nivel alarmant, va creste.

2.Daca am putea elimina coruptia din sistemul de politie tot ar mai ramane o problema care nu permite implementarea motiunii. Acum suntem pe locul 2 in Europa la capitolul economie subterana, ponderea fiind de aproximativ 28 % din PIB. Daca un angajator si un muncitor sunt dispusi sa incalce legea pentru a nu plati impozitul pe venit, munca la negru va creste semnificativ in momentul in care amenzile acestor persoane vor scadea. Individul va vedea in munca la negru o cale mai simpla de a insela sistemul. In Finlanda, spre exemplu, care aplica  sistemul amenzilor progresive, inainte ca datele referitoare la venit sa poate fi accesate instant de politie, oamenii declarau un venit mai mic decat cel real.

3. Nu credem ca cei cu venituri mari sunt problema principala, daca admitem aceasta teorie propusa de afirmatori, atunci realizam ca pur si simplu vom transfera problema. Daca astazi, asa cum sustine guvernul, cei bogati incalca legea pentru ca nu simt efectul amenzilor, maine o vor face cei saraci. Poate ca un om cu venituri mari va fi afectat de o amenda cu 4 zerouri, dar riscam ca cel cu venituri mici sa nu fie afectat de un singur zero. Nu rezolvam cu adevarat problema daca o mutam in alta parte.

Referinte:

surse pentru argumentul 1: https://gcb.transparency.org/gcb201011/results/

surse pentru argumentul 2: https://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/munca-la-negru-a-scazut- semnificativ-642642.html

https://www.ncpa.org/sub/dpd/index.php?Article_ID=9031

https://www.stayfreemagazine.org/public/wsj_finland.html

Imi voi incepe pledoaria in favoarea motiunii ‘’E timpul ca amenzile sa fie proportionate cu veniturile’’ prin a spune ca desi toti cetatenii sunt egali in fata legii, acestia sunt diferiti intre ei. Ergo, legea ar trebui  scrisa si aplicata intr-o maniera in care sa-I afecteze pe toti cetatenii in egala masura. 

Subliniez din nou, echipa afirmatoare isi doreste un sistem in care amenzile de orice natura sa fie raportate la veniturile vinovatului.  Reluand aceasta idee, doresc sa spun ca noi nu urmarim (de)favorizarea unui anumit segment de populatie, saraci sau bogati. Noi dorim ca amenda pe care o ia o persoana cu posibilitati mari, medii sau mici sa fie usturatoare oricum.  Nu dorim sa mutam problema, si nici nu presupunem ca cei bogati sunt problema. Afirmatorul 1 a ridicat problema oamenilor cu venituri mari deoarece ei sunt exemplul cel mai graitor.  Desigur, si oamenii cu venituri medii si mici comit infractiuni, chiar mai des am putea afirma, in cazul celor care nu au un venit stabil si comit infractiuni pentru obtinerea acestuia. Credeam ca acest segment de populatie oricum ‘beneficiaza’ de amenzi care sunt in concordanta cu posibilitatile lor, in anumite situatii. Noi consideram aceasta situatie benefica pentru sistem, deoarece aceste amenzi ii pot inhiba in dorinta de a comite o fapta de natura penala. Exact acelasi lucru il dorim si pentru persoanele care au posibilitati materiale mari si care profita de pe urma sistemului. Daca pastram acest sistem al amenzilor prestabilite, se realizeaza o discriminare pentru ca suma pe care acestia o primesc drept amenda este uneori insignifianta pentru posibilitatile lor material in raport cu cei care nu beneficiaza de astfel de venituri. De exemplu, exista soferi care isi permit, la propriu, sa depaseasca viteza legala si care prefera sa o faca pentru ca datorita veniturilor lor se considera deasupra ‘clasei muncitoare’, deasupra sistemului. Ei prefera sa isi asume riscul incasarii unei eventuale amenzi decat sa isi opreasca bolizii la semafor.

Egalitatea pedepselor exista, in mod categoric, intr-un asemenea sistem. Insa aceasta egalitate nu trebuie perceputa intr-un mod extremist. Nu putem pune egal intre doua infractiuni asa cum nu putem pune egal intre oameni, intr-un mod extrem de riguros. Totul este relativ, inclusiv gradul de responsabilitate al cetateanului. Exista cetateni aparent model, dar care au savarsit infractiuni si au si scapat de consecinte datorita pozitiei sociale. Daca un vanzator de inghetata realizeaza o infractiune de evaziune fiscala, oare este acelasi lucru cu evaziunea fiscala realizata de o companie-mamut? Raspunsul este nu, deoarece efectele acestei infractiuni se propaga diferit in societate. Putem oare, cand facem o salata din fructe, sa taiem elementele acesteia in acelasi fel? Nu, nu le vom taia pe toate rondele, de exemplu, ci vom tine cont de structura lor, chiar daca le taiem cu acelasi cutit.

Negatorul 1 spune ca : Niciodata, nici o pedeapsa nu va avea acelasi efect asupra tuturor deoarece indivizii au o perceptii diferite, mai mult de atat, nu venitul este factorul definitoriu al unui individ ci valorile si gradul de responsabilitate ale acestuia.

Desigur, nu toate pedepsele au acelasi rasunet in buzunarele si constiinta cetatenilor, de aici si nevoia introducerii acestui sistem. Venitul este un factor definitoriu, in schimb, pentru ca in sistemul capitalist in care traim, banul este principiul care ne ghideaza, structura monetara ne ofera bunuri de consum.  Astfel, un individ privat de aceste bunuri prin reorientarea unei sume semnificative catre bugetul de stat, simte consecintele mult mai pregnant decat ar face-o ascultand o pledoarie despre valori sau grad de responsabilitate.

Coruptia este o problema prezenta in multe state, nu doar in Romania.  Statele care au implementat sistemul au facut acest demers in timp, nimic nu se intampla peste noapte. Amanarea acestei implementari nu este dezirabila, ci cele doua situatii, fiindca sunt strans legate, ar trebui rezolvate impreuna. Exista tehnologie care permite verificarea computerizata a veniturilor si camere care pot supraveghea momentul astfel incat politistii sa fie constransi sa isi exercite meseria obiectiv. Costurile acestor echipamente sunt o investitie care merita facuta de un stat care isi doreste un sistem eficient.

Munca la negru nu va creste pentru ca amenzile nu vor scadea, ci vor fi proportionale cu veniturile, insa vor fi usturatoare oricum. Putem stabili orice procent din venit, putem gasi modalitati in care aceste amenzi sa fie prohibitive in continuare, putem spori controalele etc. Desi pot aparea probleme in decursul implementarii, se pot gasi solutii adecvate care sa eficientizeze sistemul.

Va multumesc.

Principalele discutii care trebuiau purtate cand vine vorba de proportionalizarea amenzilor in functie de venituri erau asupra posibilitatilor de implementare si asupra principiilor care stau la baza acestei idei.

Cand vine vorba de nivelul principial noi consideram ca este atacat principiul egalitatii in fata legii a individului. Atat echipa afirmatoare cat si cea negatoare au dezbatut acest principiu. Sistemul juridic trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte: care este crima comisa, care sunt antecedentele judecatului si care este pedeapsa pentru crima. Daca introducem o a patra variabila deja sistemul devine partinitor. Chiar daca echipa afirmatoare sustine ca o parte a populatiei isi permite sa incalce legea din cauza veniturilor, consideram ca ar trebui luat in consideratie, mai cu precadere, antecedentele acuzatului si nu venitul acestuia. 

Lumea propusa de guvern arata in felul urmator: Poti incalca legea. In repetate randuri. Mai putin daca ai venituri mari. Exact aceasta idee a stat la baza argumentului nostru 3, daca avem o problema cu un segment de populatie solutia nu este sa o transferam asupra altuia. Nu numai ca transferam problema dar riscam sa devina mai grava, deoarece, asa cum admit si afirmatorii majoritatea crimelor sunt comise de cei cu venituri mici sau instabile ( Desigur, si oamenii cu venituri medii si mici comit infractiuni, chiar mai des am putea afirma, in cazul celor care nu au un venit stabil si comit infractiuni pentru obtinerea acestuia. )

Mai mult decat atat, chiar daca principiul afirmator ar fi corect, si astfel s-ar sustine mai bine egalitatea in fata legii ar aparea mai multe probleme colaterale care deja au fost prezentate in caz. Problema criminalitatii care nu permite implementarea corecta si problema muncii la negru.

Singurul contraargument adus problemei coruptiei a fost acela ca aceasta este prezenta pretutindeni. Noi nu dorim sa sustim ca este coruptia cea care nu permite implementarea sistemului, problema este nivelul ridicat al coruptiei. Statele care aplica sistemul, conform surselor citate anterior au un nivel de coruptie mult mai scazut decat cel al Romaniei si da, intradevar sistemul functioneaza de mai mult timp, dar nu intelegem de ce ar trebui implementat atat timp cat nu scade inca coruptia. Ergo NU este timpul ca amenzile sa fie proportionale cu veniturile. 

Cat despre munca la negru nu credem ca a fost inteles pe deplin argumentul de catre afirmatori. Noi nu ne-am pus problema severitatii amenzilor, am inteles ca acestea vor fi severe, de aceea oamenii vor incerca recurge la evaziune fiscala. Pe de-o parte exista deja destule persoane care lucreaza mult mai mult decat declara pentru a nu le fi impozitat tot venitul, atat timp cat adaugam un factor care sa ii convinga ca ei castiga financiar daca nu declara tot venitul ( prin faptul ca amenzile lor vor fi mai mici conform veniturilor declarate) suntem siguri ca actiunile lor vor continua si se vor spori. Mai mult, atat timp cat venitul tau declarat este 0 , amenda ta vi fi foarte mica ( presupunand ca exista un minim) sau chiar 0. Atunci este evident ca vei fi convins sa nu iti declari veniturile.

Concludem cu impactul general pe ambele parti. Din partea afirmatorilor ni se ofera o lume in care criminalitatea va scadea deoarece amenzile vor avea acelasi efect. Pe de lta parte, opozitia a aratat deja ca motiunea nu se poate implementa, sau cel putin nu acum, principiul de la care porneste este paradoxal si se ridica numeroase probleme care afecteaza statul. Mai important, echipa afirmatoare nu a enuntat nici o problema iminenta pe care ar rezolvao motiunea deci nu a demonstrat de ce acum ar trebui.

Referinte:

Alte detalii despre coruptie : https://www.ziare.com/articole/coruptie+romania