'Teo si Alexandru' (afirmatori) vs 'Ana-Maria si Ionescu' (negatori)
A1 (Teodora Alexandru) 
Este timpul ca amenzile sa fie proportionale cu veniturile
Atunci cand vorbim de amenzi, vorbim despre amenzile civile aplicate ca sanctiuni pentru savarsirea contraventiilor, fie ele in domeniul rutier, tulburarea linistii publice, pe care le pot comite cetatenii, excluzand contraventiile stabilite pentru respectarea normelor pentru anumite categorii de profesii (militar, medic, contabil etc.)
introducerea unui sistem de amenzi proportionale cu veniturile presupune ca de la o valoare de baza a amenzii existenta la momentul actual sa se poata creste progresiv sau cobori in functie de veniturile persoanei in raport de venitul minim pe economie sau, conform unor sisteme, in functie de un procent din venitul zilnic disponibil (day fine1). Sistemul poate varia si nu vrem sa propunem in mod expres unul, dar sustinem ca efectul pe care vrem sa-l atingem este urmatorul: daca un sofer auto castiga 1000 lei pe luna si plateste amenda de 100 lei, care il afecteaza, si un alt sofer castiga 10000 lei, ii vom cere o suma care sa-l afecteze in aceeasi masura. Aceasta suma nu va reprezenta intr-un sistem simplu tot 10%, adica 1000 lei, dar pot exista si ecuatii mai complicate de determinare a unei amenzi, luand in considerare si salariul minim pe economie, nivel de trai, impozite, consum zilnic, din punct de vedere statistic, pentru ca sistemul sa nu devina excesiv.
1. Amenzile trebuie sa usture ca sa aiba efect prohibitiv
Amenzile reprezinta sanctiuni pentru nerespectarea unei conduite corecte impuse de lege pentru protectia celorlalti cetateni sau pentru buna desfasurare a relatiilor sociale. Sanctiunea este menita a-l determina pe faptuitor sa nu mai comita a doua oara fapta, si eventual sa n-o fi comis de loc de frica sanctiunii. De exemplu, daca un tanar tulbura linistea publica difuzand muzica extrem de zgomotoasa noaptea sau conduce cu viteza excesiva in localitati, sau provoaca scandal public prin exhibitionism, el va fi amendat. Insa amenda poate sa nu fie perceputa ca o sanctiune daca valoare acesteia nu este semnificativa pentru faptuitor. De aceea, in acest domeniu, legiuitorul poate si trebuie sa se asigure ca amenda este semnificativa pentru fiecare faptuitor si acest lucru se poate realiza doar cand amenda este proportionala cu venitul. Daca pentru un faptuitor amenda de 200 lei e echivalentul banilor de buzunar pe o zi2, nu o va resimti ca pe o amenda si nu se va corecta. Asadar, proportionalitatea amenzilor este necesara pentru eficienta amenzilor.
2. Se mentine egalitatea din punct de vedere juridic
populatia, mai ales cea foarte bogata, ar putea considera aceasta masura ca un tratament discriminatoriu si abuziv din partea statului. Sustinem insa ca in acest caz devine evident de ce oamenii sunt egali in fata legii, chiar daca nu sunt egali intre ei. Aici, scopul statului nu este sa-ti ia banii si deci sa abuzeze de bogati, cazul nu este similar cu cel al impozitelor proportionale cu veniturile. In acest caz, in schimb, persoana este cea care are libertate de decizie de a savarsi sau nu o contraventie, iar statul o sanctioneaza ca atare, dar trebuie si poate sa o sanctioneze personalizat, conform vinovatiei ei, atitudinii ei de indiferenta fata de regula, si cu mijloacele cele mai adecvate pentru a asigura prevenirea savarsirii de noi contraventii in viitor.
3.Acest sistem asigura mai bine respectul legii
Tocmai pentru ca pana acum amenzile au fost uniforme, cei care isi permiteau sa incalce in mod grosolan legea erau tocmai cei care simteau ca nu trebuie sa suporte consecintele, cei care nu "simteau" amenda. Iar acestia au si tendinta sa aiba comportamentul cel mai daunator in societate, avand si mijloacele sa provoace consecintele nedorite.
Tocmai pentru ca acum exista posibilitatea unor amenzi cu valoare foarte mare face ca acest mecanism sa previna savarsirea de contraventii mult mai bine decat cel anterior. Poate ca la nivelul populatiei cu venituri medii nu se vor produce schimbari semnificative, dar in randul cetatenilor cu venituri peste aceasta medie, teama de a nu plati o suma mare are un efect dublu, pentru ca le afecteaza atat imaginea si prestigiul public, cat si loveste puternic in conceptia acestor persoane de libertate totala bazata pe avere. De asemenea, oricat de bogate ar fi aceste persoane, nimanui nu-i este placut sa piarda o suma considerabila ca amenda, cu atat mai mult cu cat in Romania mandria celor bogati este sa nu piarda bani3, nu sa ii castige.
Apare asadar un factor preventiv sporit pentru ca devine cu adevarat o sanctiune deranjanta si pentru cei care isi permiteau lejer amenzile prevazute pana acum.
Referinte:
1 Pentru detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Day-fine
2 Pentru un exemplu largit, vezi: https://marshallbrain.com/etq-gas-tax.htm
3 Teorie interesanta privind pierderi in cazul amenzilor: https://marcfbellemare.com/wordpress/2012/02/speeding-fines-that-vary-with-income-absolute-vs-relative-risk-aversion-and-public-policy/
N1 (Ana-Maria Marin) 
In cadrul discursului primului negator vom vorbi despre doua aspecte ale acestei motiuni, si anume imposibilitatea aplicarii ei in sistemul actual din Romania si contributia majora pe care ar aduce-o la cresterea ratei coruptiei.
In primul rand as dori sa aduc in discutie faptul ca problema a fost pusa gresit de catre echipa Guvernului: nu cuantumul prea mic al amenzilor este motivul pentru care ele nu sunt platite si nu-l afecteaza pe contravenient, ci faptul ca nu exista pedepse care sa-l afecteze grav si imediat pe neplatitor. In Romania, numai in domeniul rutier exista sute de mii de amenzi neplatite anual, asa cum declara chiar premierul Victor Ponta[1], intrucat nu este sanctionata neplata lor. O solutie pentru aceasta problema nu ar fi marirea amenzilor, ci introducerea unor masuri impotriva neefectuarii sanctiunii.
In al doilea rand, trebuie explicat mecanismul prin care ar fi aplicata aceasta lege si motivul pentru care nu s-ar potrivi cu sistemul fiscal din Romania. Pentru ca o amenda proportionala cu venitul sa fie aplicata, ar trebui ca vinovatul sa prezinte fisa fiscala, care de putine ori reflecta venitul real al persoanei. Astfel, acest sistem de amenzi nu numai ca ar fi ineficient, intrucat nu ar putea fi calculat in functie de venitul real, dar chiar i-ar face pe oamenii cinstiti care isi declara veniturile sa plateasca mai mult decat cei care au declaratii de venit false. Astfel, pana cand nu se va rezolva problema evaziunii fiscale, nu poate fi aplicata o astfel de lege. In sistemul fiscal din Romania, introducerea acestei legi nu ar face bine, chiar daca in alte tari se aplica cu success, pentru ca trebuie judedcata eficienta in functie de sistemul actual si nu in general.
In cadrul cazul echipei negatoare, punctul despre care as vrea sa discut in continuare este coruptia. Dupa cum stim, coruptia este una dintre marile probleme intampinate de tara noastra in prezent, o problema greu de rezolvat si cu consecinte dintre cele mai neplacute. Echipa afirmatoare a mentionat faptul ca amenzile trebuie sa usture pentru a avea efect prohibitiv. Amenzile ar avea efect prohibitiv daca cetatenii ar fi onesti in declaratiile de venit, indiferent de mediul din care provin. Doar in urma eradicarii acestui tip de coruptie poate intra in vigoare masura propusa de guvern, altminteri ii pedepsim tot pe cei care doresc sa respecte legea si platesc imediat amenzile. Tot acestia probabil vor recidiva mai putin (nu din cauza amenzii ridicate, ci ca urmare a simtului lor moral), in timp cei care triseaza in declararea veniturilor isi vor permite si alta data sa recidiveze. Exista persoane care declara ca nu au venituri, dar in schimb castiga averi fabuloase in mod ilicit. Ca exemplu putem vorbi despre comunitatile de rromi de tipul localitatii Sintesti, judetul Ilfov, unde locuitorii declara ca nu au niciun fel de venit, dar in schimb au construit palate si au masini scumpe. Cresterea amenzilor nu penalizeaza practic pe contravenienti, din cauza neeliminarii acestor infractiuni.
Astfel, dupa ce am aratat cum coruptia este unul din motivele pentru care nu putem aplica o astfel de masura, voi arata ca introducerea acestei legi ar creste in mod semnificativ coruptia. Un sofer cu o conditie materiala buna, daca ar fi pus in situatia de a primi o amenda proportionala cu venitul lui, deci una mare, ar prefera sa dea o “atentie” in loc sa plateasca valoarea amenzii, asa cum a subliniat Gabriel Biris, avocat[2]. Astfel, intrucat cei cu venituri mici si medii vor fi obligati sa plateasca amenda mai mare, ceilalti ar scapa de ea prin mijloace ilegale. Acest lucru ar aduce o societate oricum dezechilibrata intr-o stare de dezechilibru crescand. Tot Gabriel Biris a afirmat ca o asemenea initiativa legislativa este neconstitutionala, si daca va trece de Parlament, va fi atacata pe motive de neconstitutionalitate, deoarece pedepseste cetatenii in functie de venit si nu de fapta.
Echipa negatoare sustine faptul ca un cetatean trebuie pedepsit in functie de fapta si nu de venitul pe care il incaseaza. Introducerea unei astfel de masuri ar duce la cazuri de coruptie care vor face aceasta lege inutila. Ceea ce trebuie sa facem este sa fim capabili sa aplicam corect legea existenta, intrucat coruptia este marea problema cu care ne confruntam si nu numai ca ea face implementarea acestei legi imposibila, dar raspandirea ei ar fi un rezultat al aplicarii masurii.
A2 (Lup Alexandru) 
N2 (Ionescu Adina) 
In calitate de N2 as dori sa contraargumentez cazul Guvernului cat si sa consolidez cazul echipei opozitiei,accentuand de ce acest sistem utopic nu poate fi implementat in conditia actuala a tarii noastre.
Afirmatorii isi bazeaza cazul pe ideea disparitiei coruptiei si eficientizarea aplicarii acestor sanctiuni in cazul in care legea ar fi introdusa,dar totul ramane la nivel ideologic deoarece la nivel practic,concret,degeaba exista pedepse pentru neplata amenzilor daca ele nu sunt sip use in practica.Avand in vedere declaratia premierului Victor Ponta cu privire la numarul imens de amenzi neplatite deducem ca aceste pedepse nu sunt aplicate corespunzator din moment ce amenzile inca exista si daca totul s-ar pune in aplicare dupa cum sustin afirmatorii,cu siguranta numarul lor ar scadea drastic.Degeaba inasprim anumite sanctiuni daca ele nu sunt aplicate corect inca de la inceput.
Valoarea amenzilor trebuie sa fie in concordanta cu gravitatea faptei nu cu venitul celui care comite infractiunea,daca un somer incalca o regula rutiera nu va fi amendat mai putin decat un angajat doar pentru ca nu are un loc de munca,ci trebuie sa fie sanctionat la fel indifferent de venit.
S-a discutat despre cum eficienta DNA si ANAF nu este propice din cauza diverselor domenii de activitate,insa dupa propunerea Guvernului de a introduce o noua sectiune,specializata pe amenzi,cum va creste mai exact eficienta acestor organe legislative din moment ce ele nu se descurca nici in momentul de fata cu ceea ce au?Cum o sectiune in plus va aduce avantaje cand e clar ca baza este in dezechilibru avand prea multe domenii deja?
Este simplu sa dam legi prin care sa impovaram si mai mult societatea romaneasaca, important este daca aceste legi isi vor atinge scopul. Semnalez totodata faptul ca este primordial ca statul roman sa creeze conditii adecvate pentru respectarea regulilor.
Referitor la sanctiunile aplicate pentru evaziune fiscala din Codul Penal,nu contestam faptul ca pedepsele exista scrise,insa pot fi cu greu aplicate deoarece evaziunea fiscala exista,se extinde,oamenii isi declara venituri mai mici pentru a plati impozite mai mici.Intelegem viziunea idealista a Guvernului insa Opozitia isi doreste punerea problemei intr-un mod cat mai realist si in care aceasta sa fie introdusa cat mai eficient.
Ne confruntam si cu problema muncitorilor la negru care teoretic nu au niciun venit si deci nu au cu ce plati amenzile insa in realitate,ei au un venit nedeclarat.Aici evaziunea fiscala si falsul in declaratii exista si nu sunt sanctionate deloc.Dupa cum stim sistemul fiscal din Romania necesita o revitalizare iar acest lucru nu se va intampla prin cresterea valorii amenzilor ci prin eliminarea treptata a factorilor care ameninta echilibrul economic.
Coruptia nu va scadea. Nu putine au fost cazurile in care politistii au fost corupti, primind mita de la conducatorii auto, iar daca amenzile vor depinde de venit este posibil ca numarul cazurilor de “spaga” sa creasca odata cu numarul amenzilor aplicate de stat. Asadar, trebuie sa se lucreze pe mai multe segmente ca sistemul sa devina eficace.
Cat despre schimbarea mentalitatii,aceasta nu se poate face fortat,impunand o lege si asteptand ca toate problemele sistemului sa se resolve,ci prin educatia treptata a cetatenilor si stimularea lor la onestitate.
Este totalmente eronat ca afirmatorii sa considere ca inasprirea legii ii va determina pe cetateni sa nu mai incalce legislatia. Nu se poate spune ca din cauza sanctiunilor prea mici, acestia ignora legislatia in vigoare. Factorii care ii determina pe acestia sa greseasca in trafic sunt diversi si nimeni nu face nimic pentru imbunatatirea infrastructurii, poate constitui unul dintre motivele care uneori ii pune pe soferi in fata inevitabilului.
Doar pentru ca in alte tari a fost adoptata cu success aceasta lege nu inseamna ca acelasi lucru se va intampla si in cazul Romaniei.Pentru a avea o evolutie si o armonie pe plan economic si politic ai nevoie de adoptari de legi care sa se muleze pe sistemul prezent in tara ta.Cum a spus si N1,ceea ce poate face bine unei tari,poate aduce dezavantaje alteia;nu putem miza pe posibilitatea “poate merge si asa” pentru ca in cazul de fata nu ne permitem.
In concluzie,echipa Opozitiei respinge implementarea acestei motiuni deoarece ar ridica nivelul coruptiei,nu ar eficientiza rolul organelor legislative ale tarii,nu ar stimula sinceritatea cetatenilor si nu ar face decat sa se mizeze pe ideea sanctionarii in functie de venit si nu de gravitatea faptei comise.
Referinte: -
Decizii:
george jiglau

Punctaje:
A1: Conținut 12 Strategie 8 Stil 3 – 23
N1: Conținut 11 Strategie 5 Stil 3 – 19
A2: Conținut 12 Strategie 7 Stil 4 – 23
N2: Conținut 10 Strategie 6 Stil 2 - 18
La discursul Afirmatorului 1 apreciez faptul că definește amenda, că ia în calcul de la început mecanisme concrete prin care poate fi implementat un astfel de sistem și că structurează clar argumentația în 3 paragrafe care permit o urmărire ușoară a argumentației. Primul argument este relativ clar încă din intertitlul folosit, aș spune că restul paragrafului, mai ales prin aducerea de exemple de posibile infracțiuni sancționate prin amendă, nu susțin argumentul. De asemenea, a spune că „amenda trebuie să usture” nu e tocmai o exprimare academică. Sub al doilea argument, nu cred că ideile susțin ceea ce spune intertitlul. Egalitatea juridică e dată tocmai de aplicarea identică a legii fiecărui cetățean, ori aici e vorba de conținutul legii. Nu e clar de ce nu e bună analogia cu impozitele proporționale cu veniturile, aș spune că e același principiu. Argumentul 3 porneste de la premisa nesusținută de date că bogații comit mai multe infracțiuni. În plus, a treia sursă indicată nu se referă la România, așa cum pare să reiasă din ultima frază a paragrafului. Iar wikipedia nu este o sursă care să fie acceptabilă pentru citare într-o dezbatere academică, acolo sunt informații neverificate pe care le poate adăuga oricine!
Negatorul 1 nu adresează specific argumentele aduse de A1 și contextualizează prea mult cu privire la infracțiuni comise în trafic și cu privire la cazul specific la României. A1 a pus specific problema și pentru alte domenii decât traficul și nu a contextualizat doar pentru România (chiar dacă a menționat-o). Întreg discursul se bazează pe ideea de corupție, care ar face imposibilă aplicarea sistemului, și aș spune că argumentarea e bună, cu amendamentele specificate mai sus. Argumentul poate fi sumarizat astfel: „Un astfel de sistem ar face ca cetățenii să declare venituri mai mici”. Apreciez și aducerea în discuție a ideii de constituționalitate și a problemelor pe car ele ridică pedepsirea în funcție de venit. Totuși, ar fi fost util ca N1 să explice și cum poate fi aplicată mai bine actuala lege.
Discursul lui A2 adresează principalele argumente ridicate de N1 și apreciez orientarea către mecanismele practice de controlare a corupției și implementare a sistemului, prin implicarea DNA și ANAF. Există totuși și o forțare a raționamentului, prin folosirea unor expresii precum „mita ar dispărea”. Contraargumentul la lipsa de constituționalitate nu este corect, pentru că aplicarea unei formule fixe pune tocmai accentul pe venitul persoanei, altfel nu ar fi nevoie de o formulă, ci s-ar menționa pur și simplu suma, ca și acum. Apreciez contribuția proprie a lui A2 la dezbatere, prin menționarea unor exemple din alte state (deși ele ar fi trebuit să apară mai degrabă la începutul discursului) și a problemei mentalității. Dar aceasta din urmă putea fi mai bine abordată. Sunt folosite o serie de citate atribuite românilor în general (sau cel puțin celor bogați), dar sunt doar niște speculații, care nu pot ține rol de dovadă. Argumentul mentalității e mereu dificil de susținut, chiar dacă e cumva intuitiv.
Discursul lui N2 se concentrează mult pe același argument ridicat de N1, anume problema corupției, dar tocmai astfel se îndepărtează de la subiectul dezbaterii, anume proporționalitatea veniturilor cu amenzile. Subiectul discursului lui N2 pare mai degrabă o argumentație cu privire la incapacitatea administrativă a statului român și la corupție. Discursul ar trebui mai bine structurat, e dificil de urmărit firul logic și apar multe idei, de la trafic, la educație sau onestitatea românilor, precum și afirmații normative și subiective precum „trebuie să se lucreze mai mult pe segmente” sau „este totalmente eronat...”. Aș spune că doar ultimul paragraf al textului se apropie mai mult de rolul pe care ar fi trebuit să îl aibă discursul. Atenție și la stilul de redactare al textului, după semnele de punctuație se pune mereu spațiu.
Considerații generale: meciul a pornit de la principii și a ajuns să fie o discuții și a ajuns să fie o discuție despre corupția din România. Negatorii nu au urmat decât tangențial firul trasat de A1, iar argumentația suferă din cauza contextualizării excesive cu privire la România, a lipsei de surse și structurării nesatisfăcătoare a textelor, în special la N2. A1 și A2 au enunțat principii cu rol de argument care nu sunt foarte bine susținute și existau multe „mingi la fileu” pentru negatori (vezi feedbackul referitor la discursurile afirmatorilor), însă aceștia nu au profitat de ele.
Referitor la principalele arii de conflict, consider că:
1). Discuția legată de „efectul prohibitiv” este câștigată de afirmatori. N1 contestă eficiența măsurii din cauza corupției, A2 menționează un mecanism practic prin implicarea DNA și ANAF, iar N2 aduce drept contraargument doar faptul că DNA și ANAF nu au funcționat eficient în trecut, dar nu e clar de ce nu ar funcționa bine în viitor sau cel puțin cum poate fi implementat un alt sistem care să asigure mai buna respectare a actualelor reguli, asupra cărora insistă negatorii.
2). Problema constituționalității demersului este soluționată de afirmatori, prin contraargumentul adus de A2, care nu a fost atacat (deși era ușor de făcut asta) de către N2.
3). Problema „mentalității” este abordată nesatisfăcător de ambele echipe, deci nu înclină balanța către niciuna dintre ele.
Per total, echipa afirmatoare câștigă dezbaterea.
N1 -> 19 puncte
A2 -> 23 puncte
N2 -> 18 puncte
Castiga echipa:
Teo si Alexandru (afirmatori)
Arcadie Cotruta

N1 -> 25 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:
Ana-Maria si Ionescu (negatori)
Oana Talos

A1 (24-13/8/3)
N1 (25- 13/9/4)
A2 (22- 12/7/3)
N2(24- 13/8/3)
Discurs A1 (24-13/8/3)- Ai avut un discurs bun, mi-a placut faptul ca ai dat exemple care sa demonstreze caracterul propunerii. Ar fi trebuit sa explici mai in detaliu ce inseamna egalitatea juridica si cum este ea relevanta in acest caz. Pe de alta parte, ar fi trebuit sa aduci mai multe exemple despre cum functioneaza un astfel de sistem in alte tari. Nu in ultimul rand, incearca sa construiesti propozitii mai putin lungi, pentru a face textul mai usor de parcurs si inteles. Si atentie mare la surse! Wikipedia nu e considerata o sursa credibila; pe viitor cauta informatii in articole sau dictionare.
Discurs N1 (25- 13/9/4)- Ai inceput discursul bine si ai facut un road-map al acestuia. Te sfatuiesc ca, pe viitor, sa ataci cazul opus la toate nivelurile, pentru a-l slabi cat mai mult (de exemplu, nu ai atacat cel de-al doilea argument). Mai multa structura in discurs. Atentie la constructia argumentelor- de fapt, ai adus un singur argument, legat de coruptie, care a fost si atacul adus la adresa cazului guvernului. Pe de alta parte, ai adus o analiza pertinenta asupra modului in care aceasta masura ar influenta coruptia in Romania.
Discurs A2 (22- 12/7/3)- Mi-a placut faptul ca ai adus exemple si dovezi in sprijinul cazului tau (tari in care s-a implementat aceatsa politica) si ai analizat cauzele neplatirii amenzilor actuale. De asemenea, ai aratat ca e important modul in care amenda afecteaza cetatenii, si nu doar valoarea amenzii. Pe de alta parte, m-as fi asteptat sa aduci dovezi pentru faptul ca cei bogati incalca legea mai mult decat alte categorii de cetateni, doar pentru ca au bani si considera amenzile prea mici. Aceasta demonstratie ar fi putut constitui un punct central al cazului tau. Ar fi trebui, de asemenea, sa arati cum anume aceasta masura ajuta la schimbarea mentalitatii populatiei scazand, in acest fel, numarul amenzilor neplatite si al cazurilor de coruptie.
Discurs N2(24- 13/8/3)- Ai avut structura buna si ai adus o analiza detaliata a meciului. Iti sugerez ca pe viitor sa duci argumentele aduse de primul vorbitor al echipei tale la un nivel nou (m-as fi asteptat ca tu sa raspunzi la intrebarea ce se pune la nivelul primului argument al guvernului- de vina pentru neplata amenzilor este coruptia, sau nivelul prea mare al acestora?). Ar fi trebuit sa aduci noi exemple sau dovezi pentru a sprijini cazul opozitiei. Insa, pe de alta parte, argumentarea adusa asupra celorlalte puncte importante a meciului a fost detaliata si pertinenta.
Principalele arii de conflict al acestui meci au fost:
1. Care este cauza neplatii amenzilor- nivelul prea mare al acestora, sau coruptia, care impiedica aplicarea corecta a legii? M-as fi asteptat ca ambele echipe sa aduca, la nivelul vorbitorilor 2, dovezi care sa demonstreze fie ca nivelul de coruptie este mare si aomenii gasesc modalitati sa nu evite plata, ori ca nivelul valoric al amenzilor este prea mare si multi oameni nu isi permit. Din pacare, nici una dintre echipe nu a demonstrat acest lucru, facand ca acest punct al meciului, important de altfel, sa fie neconcludent.
2. Coruptia sistemului- duce sau nu la imposibilitatea aplicarii acestei masuri? In acest caz, echipa opozitiei a aratat ca nivelul mare al coruptiei din Romania duce la imposibilitatea aplicarii corecte a acestei masuri. Ati demonstrat ca, desi exista, theoretic, institutii care sa se ocupe de gestionarea cazurilor de coruptie si de falsificare a declaratiilor de venit, acestea nu isi fac treaba si nu exista dovezi care sa arate ca ceva s-ar schimba in viitor. Ati aratat ca e nevoie de o schimbare a intregului sistem actual si de eradicare a coruptiei, inainte de implementarea unei masuri de proportionalitate a amenzilor cu veniturile, altfel riscam sa creasca nivelul coruptiei (prin acordarea unui motiv in plus pentru ca cetatenii sa isi falsifice veniturile sau sa ofere mita) sau, in cel mai bun caz, sa nu aiba niciun efect. Din aceste motive, consider ca acest meci a fost castigat de echipa negatoare.
N1 -> 25 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:
Ana-Maria si Ionescu (negatori)
Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.
Clasament meci
Medii punctaje
A1 -> 23.00 puncteN1 -> 23.00 puncte
A2 -> 22.33 puncte
N2 -> 22.00 puncte
Castiga echipa:

