'Dialectica GH' (afirmatori) vs 'hazugii' (negatori)
A1 (Andrei Tanasescu) 
In cadrul acestei dezbateri echipa afirmatoare va incerca sa sustina motiunea propusa aducand argumente ce vor justifica proportionalitatea amenzilor in raport cu veniturile, masura de altfel benefica penru orice stat care promoveaza spiritul civic sub egida legii.
Pentru a clarifica termenii universului de discurs, vom specifica fapt ca prin amenda intelegem o sanctiune constand in plata unei sume de bani, prin venit intelegem o suma de bani ce revine unei persoane in urma prestarii unui serviciu sau a unei activitati, iar prin proportionalitate (in acest caz) intelegem ca amenzile sa fie calculate si aplicate in functie de venitul celui care incalca regula/legea.
Privind societatea actuala, putem identifica o problema reala in ceea ce priveste ineficienta amenzilor – aceasta este si starea de fapt de la care plecam. Pe scurt, amenzile nu reusesc sa atinga efectul dorit, cel de a pedepsi si implicit de a determina indivizii sa nu mai greaseasca alta data. De fept, ele reusesc doar sa pedepseasca si nu sa corecteze respectivul comportament, iar acest lucru se datoreaza in mare masura faptului ca amenzile nu sunt “simtite” de catre toti cetatenii in mod egal.
In vederea solutionarii acestei probleme, echipa afirmatoare va sustine planul prin care se doreste o proportionalitate intre amenzi si veniturile fiecaruia. In sprijinul acestuia vor fi aduse doua argumente – unul psihologic si unul economic – impreuna incercand sa demonstreze avantajele implementarii unui astfel de plan.
Primul argument pe care il propunem, are in vedere implicatiile psihologice pe care le au amenzile in randul cetatenilor. In acest sens, putem privi amenda ca fiind o forma de motivatie negativa. Pe scurt, motivatia negativa este o forma a motivatiei ce este realizata prin folosirea unor stimuli adversativi sau negativi (penalizari, pedepse , amenzi). Scopul unei astfel de forme de motivatie este de a regla/corecta conduita unui individ, atunci cand acesta nu realizeaza cu adevarat gravitatea faptei.
Revenind la problema noastra, amenzile pot fi privite ca fiind forme de motivatie negativa intrucat reprezinta stimuli adversativi folositi pentru a corecta diverste comportamente neadecvate (incalcari ale regulilor/legii). In momentul in care, datorita diferentelor majore de venituri dintre indivizi, acestia simt in mod diferit amenzile, incercarea de corectare a comportamentului nu este eficienta. In timp de pentru un indiviz cu un venit de 1500 RON pe luna o amenda de 700 RON inseamna o suma foarte mare, aceiasi amenda aproape ca nu este simtita de un alt individ ce are un salariu de 7000 RON. Latura financiara are un rol extrem de important in ziua de astazi, motiv pentru care o astfel de situatie ar avea cel mai probabil o eficienta de 50%. Din acest motiv dorim o proportionalitate a amenzilor in functie de veniturile fiecaruia.
Aceasta practica o intalnim ca fiind un real succes in multe state din Europa cum ar fi Germania, Franta, Austria si tarile nordice. In Finlanda, spre exemplu, un tanar de 27 de ani a fost amendat cu 116 000 lire pentru ca a depasit viteza legala cu 40 km/h, venitul sau anual fiind de 700 000 lire. Un alt exemplu il regasim in Suedia, unde un milionar a fost amendat,tot pentru depasirea vitezei regulamentare, cu 290 000 lire, venitul sau anual fiind de peste 820 000 lire. 1.
In concluzie, aceasta forma de motivatie negativa (amenda) este esentiala intr-o societate si trebuie sa aiba acelasi efect pentru fiecare individ. Nu negam dreptul fiecaruia de a avea venitul pe care il merita – vrem doar ca fiecare sa inteleaga ce are voie si ce nu are voie sa faca in cadrul societatii.
Cel de-al doilea argument pe care il propunem, are in vedere consecintele pe plan economic pe care le-ar avea aplicarea masurii sustinute. Implementand acest plan, bugetul statului ar avea de castigat in urma incasarilor unor amenzi mult mai mari decat pana acum – numarul indivizilor carora cuantumul amenzii ar creste este suficient de mare incat sa faca simtita aceasta diferenta. Evident, ne dorim ca in final sa existe cat mai putine cazuri in care sa se incalce regulile, lucru pe care il sustinem si in primul argument, insa in tot acest timp de corectare al comportamentului statul ar avea de castigat si pe plan economic.
In ceea ce priveste aplicarea planului, acceptam faptul ca este foarte greu (aproape imposibil) sa existe o amenda pentru fiecare individ in parte. Insa, ceea ce propunem noi este crearea unor categorii de venituri, cat mai bine proportionate si care sa fie relevante pentru situatia in cauza. Astfel, ar putea fi tinuta evidenta mult mai usor iar amenzile ar putea deveni in sfarsit, intr-un mod eficient, proportionale cu veniturile.
Va rugam sa votati motiunea !
Referinte: https://blissfulwriter.hubpages.com
N1 (Alex Campian)
In aceasta dezbatere echipa negatoare va demonstra ca amenzile bazate pe venitul persoanelor fizice nu este o solutie pentru educarea societaii.
Acceptam definitiile echipei afirmatoare.
Problema pe care afirmatorii au prezentat-o este o simpla prezumtie, fiind chiar subiectul dezbaterii si nu se aduce nici o dovada in sensul demonstrarii validitatii ei. Nu consideram ca exista vreo problema in ceea ce priveste eficienta amenzilor.
Echipa negatoare sustine ca adevarata problema este lipsa de constiinta morala la nivelul societatii in ceea ce priveste respectarea stricta a legii, lucru ce duce implicit la savarsirea de infractiuni. Astfel, acesta este motivul principal pentru numarul de infractiuni, si nu valoarea efectiva a amenzilor. Persoanele trebuie sa constientizeze riscul pentru ei sau pentru cei din jurul lor in momentul in care incalca legea si sa respecte legea din aceste motive, nu de frica amenzilor. In mod relative absurd, afirmatorii ar putea sustine ca lasand amenzile asa cum sunt (nu in functie de venit), nu
Cazul negator se bazeaza pe doua argumente majore:
Primul argument este ca amenzile au scopul evident de a pedepsi o fapta, lucru acceptat si de echipa afirmatoare, si nu acela de a pedepsi venitul fiecaruia. Astfel, pentru savarsirea aceleiasi infractiuni nu este normal ca doua persoane sa plateasca diferit. De exemplu o persoana are 3 copii si pentru a-i intretine lucreaza 16 ore si castiga suma x. O alta persoana locuieste singur, nu are copii si castiga suma x/8. Daca amandoi savarsesc exact aceeasi infractiune, este complet absurd ca cel care castiga de 8 ori mai mult pentru a-si intretine copii sa plateasca mai mult decat persoana care are cheltuieli minime. De asemenea asa cum la savarsirea unei fapte ilegale care ar duce la inchisoare fiecare plateste la fel, indiferent de starea sociala sau de avere, asa si la savarirea unei fapte care se soldeaza cu amenda, fiecare trebuie sa plateasca la fel, si nu in functie de avere sau stare sociala.
Al doilea argument se bazeaza pe o data statistica care spune ca in Finlanda, unde se aplica deja de ani buni amendarea in functie de venit, numarul de infractori a ramas acelasi. Aceste date sustin ca problema identificata de noi NU se rezolva, si nu va scadea numarul de infractiuni in nici un fel.
In continuare vom contraargumenta cazul afirmator.
Referitor la primul argument al echipei adverse, noi sustinem ca rolul principal al amenzilor este cel de a crea un impact psihologic si ca diferenta impactului pe care il creeaza, in functie de povara financiara, este nesemnificativ fata de scopul principal al acestora.
Un alt contraargument foarte important este ca in momentul de fata amenzile sunt constante in majoritatea tarilor, si nu depind de venitul fiecaruia. Conform spuselor echipei afirmatoare, ar trebui sa existe o diferenta semnificativa intre cei cu venit mic care incalca legea si cei cu venit mare, adica procentul dintre cei cu venit mare care incalca legea ar trebui sa fie covarsitor mai mare fata de cei cu venit mic. De ce? Pentru ca afirmatorii speculeaza ca oamenii instariti nu simt amenzile daca sunt constante, si de aceea incalca legea. Acest lucru nu este defel sustinut prin date statistice, si prin urmare primul argument nu este valid. De asemenea faptul ca aplicarea amenzilor direct proportionale cu venitul ar avea un efect de 50% este o simpla supozitie.
Rreferitor la al doilea argument, noi avem doua obiectii majore. Prima obiectie se refera la lipsa de coerenta si explicitivitate. Astfel ei nu sustin nici un fel de prag inferior la amenzi, si nici un plafon. Deci, presupunand ca majoritatea celor care incalca legea au un venit care ar face ca amenzile progressive sa fie mai mici decat cele constante, nu reiese in nici un fel cum ar ajunge mai multi bani la bugetul de stat. In al doilea rand, daca cumva ar fi pus o limita inferioara (lucru pe care nu l au facut) si ar fi sustinut ca amenda minima sa fie cea actuala (care e constanta – asa cum s-a implementat in Finlanda) ar fi fost un truism deoarece este o chestiune evident ca se incaseaza mai multi bani. La fel de bine noi putem spune ca daca lasam amenzile constante dar le crestem de 100 de ori, aducem mai multi bani la bugetul de stat. Oricum, indifferent de acestea, faptul ca vin mai multi bani la buget NU rezolva problema, adica nu scade numarul de incalcari ale legii.
Prin urmare consideram argumentul al doilea demolat.
Referinte: /page/sugestii
A2 (Bogdan Duca)
In acest discurs voi incerca sa abordez meciul din trei puncte de vedere. In primul rand, voi relua cazul afirmator aducand clarificarile necesare, in al doilea rand voi contraargumenta cazul negator si nu in ultimul rand voi demonstra de ce echipa afirmatoare are castig de cauza.
In primul rand echipa negatoare a sustinut ca exista o problema la nivelul societatii in ceea ce priveste respectarea legii si ca amenzile, asa cum sunt ele acum, sunt eficiente pentru ca se pun in aplicare. Ceea ce noi sustinem este ca aceste amenzi nu sunt ineficiente din cauza ca nu sunt aplicate ci din cauza ca nu au reusit sa corecteze comportamentul neadecvat. Prin lege, indivizii sunt constransi sa respecte anumite reguli ale societatii, iar amenda are rolul de a-i pedepsi pe cei care nu fac acest lucru. Insa, de ce se pedepseste? Pedeapsa (motivatie negativa) are de fapt rolul de a-i face pe indivizi constienti de gravitatea faptei si de a-i determina sa nu o mai repete. Intr-adevar, exista o problema la nivelul consiintei morale si tocmai de aceea aceasta forma de motivatie negativa (amenda) trebuie sa fie cat mai eficienta pentru a putea imbunatati situatia – proportionalitatea ar aduce un important plus in acest sens, in ceea ce priveste indivizii care in prezent au venituri foarte mari si asupra carora amenzile au un impact foarte scazut.
Colegii nostrii sustin ca amenzile trebuie sa creeze un impact psihologic la nivelul constiintei umane si ca acesta este nesemnificativ daca povara financiara creste proportional cu venitul. Sa luam exemplul in care un milionar din Suedia a fost amendat cu 290 000 lire, venitul sau anual fiind de peste 820 000 lire pentru depasirea vitezei regulamentare. Imaginati-va ca aceasta persoana era amendata cu doar 2-300 $ in cazul in care amenzile nu erau proportionale cu veniturile. Ar mai fi fost el afectat atat de tare platind o amenda de nimic comparativ cu veniturile sale? Normal ca nu l-ar fi afectat si evident o suma semnificativa pentru veniturile lui il va face sa se gandeasca de doua ori inainte sa depaseasca viteza regulamentara.
Referitor la cel de-al doilea argument afirmator echipa negatoare a sustinut ca nu am propus o limita inferioara si niciun plafon pentru impartirea amenzilor. Am putea considera ca limita inferioara a amenzilor 10% din salariul minim pe economie asa cum este si acum, insa nu putem stabili nicidecum o limita superioara dat fiind ca veniturile fiecaruia pot fi oricat de mari. Mai mult decat atat, se pare ca adevaratul mesaj al acestui argument nu a fost inteles: in primul rand ne dorim o societate in care comportamentele neadecvate sa fie cat mai putine, motiv pentru care pledam pentru proportionalitate; in acelasi timp insa, ne putem gandim ca statul ar avea de castigat si pe plan economic in aceasta perioada de corectare. Acest argument trebuie privit ca un motiv in plus pentru a opta pentru proportionalitate, intrucat aduce dupa sine un beneficiu considerabil.
In continuare voi trece la contraargumentarea cazului negator.
Primul argument al echipei negatoare a incercat sa ne arate ca o data ce un individ are venituri mai mari poate sa aiba cheltuieli mai mari si de aceea amenzile se justifica sa ramana la fel. Haideti totusi sa ne gandim in felul urmator: veniturile cresc, proportional cresc si cheltuielile si amenzile trebuie sa creasca proportional pentru a se face simtite. Spre exemplu avem o persoana cu un venit de 1000 de lei care cheltuie 700 lei lunar si care plateste o amenda de 100 de lei conform venitului proportional, si putem lua o persoana care castiga 10 000 lei lunar, cheltuie 7000 lei si plateste proportional o amenda de 1000 de lei. Este evident ca daca ar plati tot 100 de lei persoana cu venit lunar de 10 000 de lei nu va simti conform cheltuielilor sale la fel de mult amenda ca cel care are 1000 de lei venit.
Cel de-al doilea argument al echipei adverse se bazeaza pe o statistica realizata in Finlanda ce arata ca numarul de infractori a ramas acelasi chiar daca amenzile sunt proportionale. In primul rand trebuie sa clarificam faptul ca un infractor este o persoana care a savarsit o fapta penala si este urmarit in instanta si nu este la fel cu cel ce primeste o amenda. De asemenea, statistica la care se refera acestia are in vedere doar amenzile date pentru depasirea vitezei si o consideram irelevanta deoarece nu trateaza problema in totalitate ci doar o parte mica a ei.
Acestea fiind spuse consideram in continuare ca motiunea se sustine si va rugam sa o votati!
Referinte: -
N2 ()
In primul rand, trebuie sa subliniez un aspect DEOSEBIT de IMPORTANT care are un impact covarsitor in favoarea negatorilor. Astfel este un lucru de bun simt sa consideram ca acest caz afirmator este "dedicat" persoanelor cu venit mare. Acest lucru reisese atat din exemplele date de afirmatori cat si din logica argumentelor pe care le-au adus. In acest sens, parea ceva normal sa aduca date statistice care sa demonstreze ca in aceasta grupa de persoane (bogatii) exista un procent SEMNIFICATIV care incalca legea si primesc amenzi. De ce trebuiau sa aduca aceste date? Pentru ca nu poti sa porti o dezbatere in care ai facut o restrangere fara sa demonstrezi ca aceasta restrangere este semnificativa. Daca de exemplu din 100 de oameni "bogati", doar unul ia amenda intr-un an si din 100 de oameni "saraci" 10 iau amenda intr-un an, ORICE argumente ar aduce mai departe afirmatorii nu isi au sensul, deoarece cazul lor nu are nici un fel de impact (se adreseaza unui numar NESEMNIFICATIV de oameni).
Echipa adversa sustine GRATUIT (pentru ca nu are o logica evidenta) ca daca vor exista aceste amenzi progresive oamenii bogati se vor speria de valoarea amenzilor si nu vor mai incalca legea. Asta este o simpla SUPOZITIE. De ce nu are logica? Pentru ca daca 10 din 100 oameni cu venituri mici incalca legea chiar daca au de platit amenzi care reprezinta un procent considerabil din venitul lor , nimic nu ne poate convinge ca cei bogati vor renunta la a incalca legea cand ar trebui sa plateasca SI EI amenzi procentuale. Intrebarea este: daca in momentul de fata, cand amenzile sunt usturatoare pentru cei cu venituri mici ei incalca totusi legea, de ce s-ar comporta altfel cei cu venituri mari? Afirmatorii nu au adus un raspuns la aceasta intrebare pusa de noi si consideram ca nu are un raspuns care sa duca in mod logic la premizele cazului afirmator.
In continuare voi sublinia aria majora de conflict care are in vedere problema acestui caz cat si argumentul afrimator 1 si negator 1. Pentru a clarifica aceasta arie de conflict sa ne intrebam care este scopul amenzii. Noi sustinem ca amenda are rolul de motivatie psihica, adica ea te "aduce cu picioarele pe pamant" si te face sa constientizezi riscul pe care ti l-ai asumat (prin incalcarea legii) fata de tine si fata de cei din jur, acesta fiind scopul ei primordial, iar ca scop secundar sa te penalizeze (material) pentru aceasta incalcare constienta a legii.
Intr-o societate la care tindem cu totii acesta este rolul PRIMORDIAL al amenzii, si nu acela de a te lasa falit! In acelasi timp, colegii afirmatori sustin ca oamenii trebuie sa constientizeze SEVERITATEA faptelor comise. Pare oarecum greu sa intelegi ca ai comis ACEEASI FAPTA cand tu platesti o amenda de 10000 Euro si altul plateste o amenda de 100 de euro, aparent pentru aceeasi incalcare a legii. Acesta este mesajul pe care echipa negatore l-a punctat in primul lor argument si care a ramas necombatut: aceleasi fapte trebuiesc sanctionate cu amenzi de aceeasi valoare .
Tot pe acest subiect: echipa negatoare sustine ca cel mai important lucru la amenda este mesajul pe care il trimite si la ce te face sa te gandesti in primul rand. Noi am sutinut in iedeile anterioare care este rolul pricipal al amenzii. Cand afirmatorii vin cu exeplul milionarului din Suedia, intrebarea se pune: cand el a fost amendat cu 290.000 de lire pentru depasirea vitezei, s-a gandit el oare ca poate omori pe cineva prin aceasta imprudenta, sau s-a gandit la aceasta suma fabuloasa de bani pe care trebuie sa o plateasca? Bineinteles ca s-ar fi gandit la bani, dupa spusele afirmatorilor. Tot aici trebuie punctat ca nu este de dorit ca frica de amenda sa te impinga la respectarea legii, ci CONSTIINTA! Nu dorim o societate in care frica sa fie sentimentul care tine in frau cetatenii.
O alta arie de conflict a fost cea referitoare la MORALITATEA amenzilor progresive. Noi sustinem ca sunt cazuri in care nu pare moral sa aplicam aceste amenzi diferentiate. Trebuie sa clarific mesajul negator: ESTE POSIBIL ca veniturile sa creasta PENTRU CA au crescut cheltuielile, fiind o consecinta a acestora si nu invers. De exemplu: doi cetateni lucreaza acelasi numar de ore, castiga aceeasi suma de bani si au aceleasi cheltuieli. La un moment dat unuia dintre acesti doi cetateni ii "apare" un copil in intretinere. Pentru a-l putea intretine isi mai ia un job si ajunge sa castige de doua ori cat castiga inainte, dar practic are cheltuieli duble. In aceste situatii echipa negatoare sustine ca NU ESTE MORAL ca cetateanul care are un copil sa plateasca dublu doar pentru ca a facut ceva dictat de necesitatea circumstantelor: si-a crescut venitul.
Amblele arii sunt castigate de negatori!
Referinte : -
Decizii:
Radu Ocrain
A1: A1 are, in opinia mea, un discurs foarte bun. Am apreciat in mod deosebit structura si pregatirea cadrului dezbaterii. Guvernul a punctat foarte bine care este scopul amenzilor, si anume sa actioneze ca un factor motivator negativ. A1 identifica apoi problema principala a status quo-ului in opinia afirmatorilor: faptul ca aceasta motivatie negativa nu functioneaza in mod egal pentru toata lumea, pentru ca diferentele de venit fac ca amenzile sa fie “simtite” diferit. Am apreciat faptul ca discursul a fost bine documentat si sustinut de exemple si dovezi, desi as fi preferat sa scrieti toate sursele de informare la referinte. In acest fel, discursul va fi mai credibil pentru persoanele care citesc pentru prima oara despre aceasta tema.
N1: Echipa negatoare a parut in acest meci sa caute mai mult sa submineze pozitia guvernului decat sa se lupte direct cu argumentele echipei adverse. Inca de la inceput, ati acuzat echipa guvernului ca premisa de la care se porneste dezbaterea este o simpla prezumtie, ne-existand dovezi privind eficienta amenzilor in acest moment. E posibil sa fi fost o eroare de intelegere a rationamentului, dar mi s-a parut ca guvernul (echipa afirmatoare) se referea la eficienta amenzilor din punct de vedere al impactului, in timp ce opozitia (echipa negatoare) se referea la eficienta in implementare. In continuare, negatorii aduc o ipoteza foarte interesanta, referitoare la care ar trebui sa fie principalul mobil pentru evitarea infractiunilor. Opozitia sustine ca ar trebui sa fie constiinta, nu frica de amenzi. Desi e un concept interesant, opozitia nu ne-a aratat cum e posibil sa fie si implementat. In aceste conditii, echipa care reuseste sa demonstreze care concept are un efect practic mai mare castiga dezbaterea.
Nu pot sa spun ca am apreciat felul in care a fost construit cel de-al doilea argument. Un argument ar trebui sa fie SEXI, adica sa contina un Statement, Explicatii, Exemple, si sa aduca un Impact. Argumentul vostru e fondat exclusiv pe o statistica din Finlanda, pe care insa nu o avem exemplificata la referinte. De asemenea, nu se explica de ce exemplul Finlandei este graitor pentru toate tarile care aplica acest tip de amenda.
Referitor la documentare, ar fi ideal sa treceti la referinte fiecare sursa folosita, nu doar “closer2oxford.ro”
A2. Am apreciat structura discursului, si faptul ca ati explicat foarte bine problema evidentiata de opozitie. Ati explicat de ce, desi constiinta ar trebui sa fie cea care dicteaza comportamentul cetatenilor, are un efect sa introducem si amenzile ca metoda complementara. Si acest discurs a fost bine documentat, dar, din nou, as fi preferat sa treceti sursele de documentare la finalul discursului, pentru a putea fi consultate.
N2: Desi e o observatie potential pertinenta referitoare la excluderea persoanelor cu venit mai mic din cazul afirmator, nu este ok sa o aduceti in discutie abia in ultimul discurs al meciului. E imposibil in acest punct pentru echipa adversa sa raspunda. As avea o observatie legata de stil, incercati sa evitati Caps Lock-ul, pentru ca da o nota de agresivitate care nu ajuta deloc stilului. Imaginati-va ca ati avea un discurs live in care din cand in cand ati tipa unul din cuvinte. Desi ar putea fi mai persuasiv, nu e mai placut.
Referitor la documentare, ar fi fost utila o documentare mai extensiva si, desigur, notata la capitolul referinte.
Arii de conflict: Din punctul meu de vedere au existat doua mari arii de conflict, ambele castigate de afirmatori:
1. Ce ar trebui sa dicteze comportamentul cetatenilor in societate: In opinia negatorilor, cetatenii ar trebui sa se comporte in functie de valorile lor morale, iar guvernul considera ca amenzile au un rol important in comportamentul social. Desi opinia negatorilor ar avea o valoare crescuta in teorie, nu s-a demonstrat ca e aplicabila in practica, in timp ce guvernul a reusit sa ne arate ca pierderea unui procent din venituri poate actiona ca o motivare negativa.
2. Ce valoare a unei amenzi este eficienta: guvernul considera ca amenzile ar trebui sa fie proportionale pentru a avea acelasi efect indiferent de venit, in timp de opozitia considera ca amenzile ar trebui sa aiba un cuantum identic pentru toata lumea. Singurul contraargument al opozitiei a fost un studiu referitor la Finlanda, insa acest studiu nu a fost folosit intr-un argument propriu-zis si nici prezentata in forma sa concreta.
A1: Punctaj: 25 (continut: 13, strategie: 8, stil: 4)
N1: Punctaj: 21 (continut 12, strategie: 6, stil: 4)
A2: Punctaj: 25 (continut 12, strategie 9, stil 4)
N2: Punctaj: 21 (continut: 13, strategie: 5, stil:3)
N1 -> 21 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:
Dialectica GH (afirmatori)
Ildiko knop
În primul rând aş dori să felicit cele două echipe pentru cele patru discursuri scrise, în ceea ce priveşte modul de structurare a ideilor şi de etichetare a elementelor constitutive cuprinse în acestea, prin care aţi contribuit la claritatea discursurilor.
În introducere aş vrea să spun câteva cuvinte despre ideile/argumentele principale formulate în această dezbatere. Echipa afirmatoare şi-a definit obiectivul că prin introducerea acestei măsuri se va ameliora starea de fapt, şi anume se vor înregistra mai puţine contravenţii în rândul persoanelor cu venituri disproporţional mai mari decât valoarea amenzilor. Nici starea de fapt, nici cele două argumente nu au fost fundamentate la nivelul dovezilor, lăsând deoparte câteva exemple construite de A1 (dealtfel utile în explicarea punctului de vedere al echipei afirmatoare, dar fără efect persuasiv). Negatorii aduc în discuţie problema echitabilităţii sistemului de stabilire a amenzilor în sensul că pot apărea cazuri în care amenzile proporţionale defavorizează anumite persoane, ei susţin ideea corelării cuantumului amenzilor cu gravitatea contravenţiei/infracţiunii comise.
În această dezbatere am identificat două arii de conflict majore:
1. Introducerea amenzilor progresive duce la reducerea comportamentului ilicit sau nu? Echipa afirmatoare şi asumat o sarcină greu de îndeplinit, şi anume demonstrarea că amenzile progresive au ca efect eficientizarea sistemului reeducare prin amenzi, chiar dacă prin admiterea argumentului psihologic câteva persoane înstărite se vor abţine de comiterea unor contravenţii/infracţiuni, echipa afirmatoare nu a reuşit să demonstreze – în lipsa unor dovezi esenţiale – că vom fi martorii unor schimbări substanţiale în status quo. În completarea acestei idei vine şi al doilea argument al echipei negatoare care în ciuda faptului că nu este descris suficient de amănunţit, iar referinţele date sunt greu de urmărit, este totuşi în măsură să destabilizeze punctul de vedere prezentat de echipa afirmatoare.
2. Beneficii vs. riscuri ale introducerii amenzilor corelate cu veniturile cetăţenilor. Prin prisma afirmatorilor una dintre beneficiile aduse de acest sistem este cea financiară, care la prima vedere pare a fi un argument valid, însă la finalul dezbaterii devine din ce în ce mai clar că totul se rezumă la o formulă matematică exactă. Întrucât echipa afirmatoare nu a definit un prag minim al amenzilor (doar la sesizarea N1 ni se răspunde de către A2), este greu de verificat dacă există beneficii financiare în urma acestei măsuri sau nu. Chiar dacă se admite clarificarea vorbitorului A2 întrebarea negatorilor rămâne fără răspuns – această sumă în ce măsură va contribui la schimbarea mentalităţii cetăţenilor. Negatorii aduc în discuţie persoanele cu venituri peste medie, dar care au cheltuieli pe măsură, care vor fi defavorizaţi de aplicarea amenzilor proporţionale. Din păcate, afirmatorii rămân pe linia de contraargumentare valorică, şi nu aplică strategia e minimalizare văzută la negatori, astfel nu discută în fond despre acest grup de persoane ci doar despre ideea aplicări generale ale principiului de proporţionalitate. În consecinţă acest dezavantaj minor rămâne în discuţie.
Prin urmare votul meu merge spre echipa negatoare pentru că au demonstrat că echipa afirmatoare a omis să demonstreze obiectivul său iniţial.
Sfaturi pentru toţi:
- Citiţi cel puţin de două ori textul formulat înainte de a-l încărca pe internet – în fiecare discurs am găsit greşeli de dactilografie, chiar şi fraze incomplete (N1)
- Priviţi lumea în ansamblu – aveţi tendinţa de a vă pierde în detalii, în exemple. La finalul unui argument încercaţi să formulaţi în ce mod contribuie acel punct la îndeplinirea obiectivului principal ales de echipa voastră. De exemplu, dacă vă opriţi un pic şi faceţi un pas înapoi, probabil veţi observa că aria de conflict identificată de către echipa negatoare nu există neapărat, pentru că sistemul de stabilire progresivă a amenzilor nu exclude clasificarea faptelor ilicite în funcţie de gravitatea lor – cele două alternative nu se exclud reciproc (ex. amenda pentru depăşirea vitezei permise poate fi 5%, iar cea pentru infracţiunea de evaziune fiscală cu 30 %).
- Nu încercaţi să interpretaţi spusele membrilor echipei adverse – am observat de mai multe ori că nu vă este frică să exageraţi şi duceţi argumentele echipei adverse până la extreme, distorsionând conţinutul iniţial, ceea ce este considerat o eroare de argumentare (Slippery slope) – cel mai pronunţat apare la N2, care ajunge la concluzia că dacă se va introduce amenda progresivă vom trăi într-o societate bazată pe frică.
- Documentaţi-vă, citiţi despre moţiune şi interpretaţi dovezile. Argumentele fără dovezi sunt ca nişte schelete fără ţesuturi, fără piele. Fără ele pierdeţi mult din potenţialul persuasiv al cazului construit. În cazul în care aveţi exemple sau statistici, formulaţi-le în aşa fel ca să fie clar ce urmăriţi. De exemplu, îmi este greu să-mi dau seama dacă venitul de 700.000 de lire este mult sau puţin.
Punctaje individuale:
A1 – 10+6+4=20 pct
- Punctul de vedere al echipei a fost exprimat clar, având un stil uşor de urmărit, însă lipseau dovezile şi substanţa cazului. De foarte multe ori am văzut doar afirmaţii, prezumţii.
- Este binevenit să te familiarizezi cu standardele de citare şi să evaluezi sursa dovezilor citate (de exemplu, poate că blugul unui nutriţionist de weekend nu este sursa cea mai credibilă în ceea ce priveşte amenzile progresive)
N1 – 13+8+4=25 pct
- Discursul a fost bine structurat, contraargumentele au fost foarte bine punctate şi explicate, mai puţin al doilea argument al echipei negatoare. Recomand citirea regulilor de citare.
A2 – 11+6+4=21 pct
- Argumentarea este satisfăcătoare în ceea ce priveşte echitabilitatea amenzilor mari în cazul celor înstăriţi, dar nu explică cum va scade numărul infracţiunilor (care pot fi sancţionate şi cu amendă conform legislaţiei în vigoare)
N2 – 11+7+3=21 pct
- Foloseşte boldul în loc de majuscule, acestea fac textul greu de urmărit. Conform etichetei online majusculele corespund tunului ridicat, lucru descurajat în dezbateri
- Încearcă să rămâi obiectiv şi să contraargumentezi cazul echipei adverse cu mai multe argumente şi mai puţine figuri de stil.
N1 -> 25 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:
hazugii (negatori)
Anca Pusca
A1: Discursul este bine organizat si prezentat, dar argumentele ar putea fi explicitate mai concret: argumentul legat de motivatia negativa ar putea fi sustinut nu numai prin exemple de cat platesc nordicii in amenzi, dar si cat de eficient este acest sistem; argumentul legat de beneficiul economic al statului ar putea fi din nou explicitat prin cat castiga de exemplu statul Finlandez sau Suedez din aceste amenzi fata de infrastructura de care au nevoie pentru a despista infractiuni si calcula amenzi.
N1: Trebuie sa ai grija ca discursul postat sa fie complet: o propozitie importanta de la inceputul discursului (incepand cu ‘In mod relativ absurd…’) nu e terminata. Primul argument legat de pedeapsa faptei si nu a venitului este bine explicitat, dar trebuie sa se bazeze mai mult pe felul in care amenzile in status quo pedepsesc faptele si nu pe ineficienta unui sistem care pedepseste veniturile (asta e un argument separat, desi important). Argumentul 2 nu prezinta statistica efectiva de care vorbesti (trebuie evidentiata). Respingerea ar putea fi dezvoltata un pic mai mult: de ce crezi ca majoritatea tarilor nu au adoptat sistemul propus de A1? Cum se poate estima efectul psihologic al unei amenzi? Avand in vedere distributia claselor sociale in Romania, putem estima posibilitatea unui beneficiu economic al amenzilor proportionale sau nu? De ce crezi ca o motivatie negativa crescuta (amenzi mai mari) nu ar duce la o scadere a incalcarii legii?
A2: Respingerea e buna, dar argumentul legat de impactul psihologic al unei amenzi proportionale ar putea fi mai bine explicitat, poate prin exemple concrete despre ce se intampla cu amenzile in caz de recidiva (cresc si mai mult, se transforma in pedepse penale?). Discursul subliniaza de ce status quo-ul nu functioneaza, dar poate cateva exemple concrete legate de status quo-ul din Romania ar fi eficiente. Respingerea legata de statistica din Finlanda (care nu apare in referintele niciunei echipe) e un pic neclara: ori se refera la infractori penali – in acest caz amenzile nu au nimic de-a face – ori se refera la amenzi date pentru depasirea vitezei – in acest caz statisticile sunt relevante chiar daca se refera doar la o parte a problemei.
N2: Respingerea marcheaza toate aspectele importante ale rundei, dar tonul este putin prea increzator/agresiv. Ai dreptate ca e important pentru Afirmatori sa ne convinga despre impactul amenzilor proportionale asupra celor cu venit mari, dar in acelasi timp, e si rolul negatorilor sa ne ‘dovedeasca’ concret ca impactul ar fi prea mic (ceea ce N2 nu face). Acelasi lucru se aplica si ‘supozitiei’ legate de amenzile usturatoare fiind mai eficiente: povara dovezii este atat cu echipa afirmatoare cat si negatoare. Legal de principalele arii de conflict: argumentul legal de motivatia psihica ar fi mai efficient daca ai avea vreun studii psihologic/stiintific care sa dovedeasca ca proportionalitate financiara nu are neaparat un impact pozitiv, ci dimpotriva poate chiar negativ (perceput ca injust). Argumentul moral este mai mult un argument economic/matematic legat de posibilitatea de a calcula eficient proportionalitatea veniturilor in functie de responsabilitati familiare.
Decizia este in favoarea echipei negatoare si se bazeaza pe urmatoarele criterii:
1. motivatia negativa prin amende proportionale: eficienta psihologic/practic sau nu: A1 demonstreaza faptul ca toate amenzile se bazeaza pe un sistem de motivatie negativa care in principiu stimuleaza constiinta, dar nu reuseste sa dovedeasca clar cum o amenda mai mare (o motivatie negativa mai mare) ar reusi sa stimuleze constiinta si nu numai buzunarul mai bine. Daca argumentul s-ar fi bazat mai mult pe aspectul ‘practic’ decat cel ‘psihologic’, ar fi fost mai usor de castigat pt Afirmatori, mai ales daca acestia ar fi putut dovedii ca ratele de recidiv scad semnificativ cand amenzile cresc (logica s-ar fi putut baza pe alte exemple: fumatul si pretul tigarilor, etc). N1 si N2 argumenteaza eficient ca nu exista nici o dovada ca amenzi mai mari ar rezulta neaparat in o constientizare mai eficienta a riscului. Nici una dintre echipe nu este destul de convingatoare in acest sens, dar echipa negatoare cel putin subliniaza riscul ca amenzile mai mari sa nu aduca la o constientizare mai eficienta a faptului (si o scadere a recidivei bazata pe asta). Intrebarea care trebuia pusa de Afirmatori este: oare conteaza daca constientizarea faptului nu are loc atat timp cat recidiva e prevenita prin dorinta de a prezerva statul financiar?
2. beneficiul economic al statului: echipa Afirmatoare nu reuseste sa demonstreze clar cum si cat ar beneficia statul din implementarea acestui sistem, si nici echipa negatoare nu poate dovedii concret ca acest beneficiu nu este posibil. Din pacate, acest argument ramane in final nerezolvat, cu un mic beneficiu acordat negatorilor pentru faptul ca au subliniat dificultatea implementarii in mod egalitar a unui astfel de sistem (mai ales cand responsabilitatile familiare difera nu numai in functie de venit).
A1: continut 12 + strategie 7 + stil 4 = 23
N1: continut 13 + strategie 8 + stil 4 = 25
A2: continut 13 + strategie 8 + stil 4 = 25
N2: continut 13 + strategie 7 + stil 4 = 24
N1 -> 25 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:
hazugii (negatori)
Vrem parerea ta! Pentru asta, trebuie sa te loghezi.
Clasament meci
Medii punctaje
A1 -> 22.67 puncteN1 -> 23.67 puncte
A2 -> 23.67 puncte
N2 -> 22.00 puncte
Castiga echipa: