Cu siguranta, pentru oricare dintre voi, faptul ca Romania are probleme, mai mari sau mai mici, la toate capitolele, nu este nicio noutate. Iar una dintre cele mai importante estea cea a nerespectarii legilor in general. La noi in tara, fiecare incearca sa “pacaleasca” statul cu tot ce poate. Si asa ajungem si la discutia noastra de astazi, si anume referitoare la faptul ca “Este timpul ca amenzile sa fie acordate in functie de venituri”.

Cuvintele cheie ale acestei motiuni sunt acelea de amenda, care este contravalorarea(pedeapsa)  in bani sau munca in folosul comunitatii a nerespectarii legii; si venit, care este sursa banoasa de pe urma careia beneficiaza fiecare persoana.

                Pozitia echipei afirmatoare cu privire la acest subiect este dusa pe ideea faptului ca incercam in primul si-n primul rand sa pedepsim persoanele  mai instarite de la noi din tara, pentru ca, dupa cum va fi demonstrat in discursul meu, exista diferente mari intre clasele sociale in Romania, iar cei mai instariti se cred de cele mai multe ori mai presus de lege, iar acest lucru poate fi rezolvat daca motiunea va fi aprobata.

In prima parte a cazului va voi prezenta argumentul numarul 1, si anume argumentul economic, urmand s ail prezint pe cel in care voi vorbi despre siguranta, iar pe final va voi demonstra intr-un mod foarte simplu cum poate fi implementata si aplicata aceasta motiune.

 Argumentul 1, si anume cel economic, se refera, cum am spus si in ideea principal, la diferentele foarte mari dintre clasele sociale si nu numai atat, cu atat mai mult cu cat cei mai instariti cred ca ei au un avantaj daca au bani mai multi. Ei bine, pentru aceste personae vrem noi sa aplicam motiunea, pentru  a putea aduce in bugetul statului ( acesta este locul unde ajung amenzile ) o suma mai mare de bani, si pentru a le da niste lectii in plus “regilor soselelor”

Argumentul 2, Siguranta, se refera la mai multe tari din Europa care au aprobat si implementat motiunea: In Germania, amenda maxima poate atinge 16 milioane de euro. – Germania  are o rată mica a deceselor în urma unor accidente produse pe drumuri publice – 4,7 la suta de mii de locuitori, la fel si Danemarca, iar Suedia are o rata de doar 3 %, fata de Romania, unde rata deceselor este una relativ mare, 11,1 % la suta de mii de locuitori, fiind la un nivel foarte apropiat cu Bangladesh – 11,6  si Guineea Ecuatoriala – 11,4.

Toate tarile de mai sus au adoptat aceasta motiune, care, se pare ca a functionat. Din moment ce in toate acele tari, in care motiunea a fost aplicata, accidentele rutiere au scazut considerabil, este foarte probabil ca acest lucru sa se intample si in Romania, sporind astfel siguranta pe sosele.

Iar, in ceea ce priveste implementarea, este extreme de simpla. Politistii, cum e in cazul unor tari din Europa, pot beneficia de o baza de date cu veniturile cetatenilor, sau, pot aplica amenzi in procente: de exemplu, in fuctie de legea incalcata, sa se dea 10% amenda din venit, iar cetateanul, cand va merge sa plateasca amenda la Politie se va prezenta si cu fluturasul de salariu.

In concluzie, motiunea va aduce multe lucruri bune daca va fi aprobata, deci speram sa judecati corect.

 "Referinte: - "

                “În România,  2.774 de oameni mor, în medie, în fiecare an în accidente rutiere”[1]. Ne dăm astfel seama că ne confruntăm cu o problemă foarte serioasă, pe care autorităţile caută să o rezolve de câţiva ani, fără prea mult succes însă.

                Dezbaterea este restrânsă de către afirmatori pe Romania, iar discuţia merge pe amenzile rutiere, deşi definiţia include toate formele de amenzi.

                Problemele identificate de afirmatori sunt, în ordine, lipsa metodelor eficiente de sancţionare a persoanelor cu venituri mari şi siguranţa redusă pe şosele. Prin măsura propusă, se incearcă pedepsirea “regilor soselelor” şi scăderea numărului victimelor.

                Din păcate, implementarea sistemului propus nu va avea aceste rezultate. Dacă ne uităm la persoanele cu venituri mici şi medii, ne dăm seama că amenzile vor fi de fapt mai mici ca în status quo. De exemplu, 3 milioane de români trăiesc cu sub 400 RON pe lună[2], deci o amendă de 10% ar însemna 40 RON, sub chiar şi cele mai mici amenzi actuale. Dacă în momentul de fată sistemul de amenzi este ineficient [3], nu vedem cum scăderea acestora pentru majoritatea populaţiei va ajuta în vreun fel. Un alt lucru omis de afirmatori este faptul că majoritatea accidentelor nu se intamplă din cauza persoanelor instărite, ci din cauza vitezei excesive, astfel impactul masurii este cu atât mai mult diminuat.

                Deasemenea, echipa afirmatoare pleacă de la ideile nedemonstrate că persoanele înstărite “se cred de cele mai multe ori mai presus de lege” şi “cred ca ei au un avantaj daca au bani mai multi”, puncte în care nu vedem legatura cu moțiunea aşteptăm lămuriri.

                Din punct de vedere al siguranţei, afirmatorii incearcă să ne arate printr-o statistică faptul că implementarea moţiunii va duce automat la scăderea accidentelor, fara însă a face legătura între cauză şi efect. Considerăm că există alţi factori, mai importanţi decât amenzile, care ar duce la creşterea siguranţei pe şosele, detaliaţi în argumentele proprii.

                La nivel de implementare sesizăm două mari probleme: accesul poliţiştilor la date cu caracter personal şi creşterea birocraţiei prin plata amenzilor la ghişeu, cu fluturaşul de salariu.

                Problemele reale cu care se confruntă România în momentul de față sunt lipsa siguranței pe șosele și ineficiența măsurilor punitive. Scopul echipei opoziției este creșterea siguranței pe drumurile publice prin scăderea numarului accidentelor. Ca să stabilim metode eficiente de rezolvare, trebuie să ne uităm la cauzele problemelor și anume: lipsa infrastructurii adecvate și ineficiența sistemului actual de amenzi.

                În țările menționate de afirmatori in cel de-al doilea argument, un alt numitor comun este starea impecabilă a drumurilor, cu aproximativ 13500 km cumulaţi de autostradă în Germania, Suedia și Danemarca, cu o densitate pe kilometrul pătrat de 34,63, 3,87 respectiv 31,09 de metri. [4]. Siguranţa autostrăzilor este conferită de faptul că benzile sunt separate, nu există treceri de pietoni, iar starea asfaltului este una foarte bună. Din moment ce romania are  529,39 km de autostradă[5], timpul de tranzit pe distanţe mari creşte, iar şoferii sunt impinşi să treacă de limita de viteză pentru a economisi timp (viteza excesivă fiind şi cauza principală a producerii accidentelor[6]).

                Sistemul actual de amenzi se bazează pe sancţiuni universale pentru toţi şoferii. Amenda actuală maximă este de 7500 RON[7], in condiţiile in care venitul minim garantat in 2013 este de 750 RON[8], sistem care nu are un impact semnificativ in creşterea siguranţei[9]. O posibilă măsură eficientă, aplicabilă in orice domeniu, este confiscarea bunului cu care s-au săvârşit fapte grave sau repetate, prin implementarea unui sistem de puncte. Eficienţa acestuia ar rezulta din confiscarea maşinii in instanţă de către judecător. Dat fiind faptul că ridicarea temporară a maşinii unui vitezoman de către poliţişti nu i-ar impiedica. Idee susţinută şi de oficialii de la Venţia[10].

                În concluzie, am demonstrat că implementarea măsurii propuse de afirmatori va avea un impact minor asupra stării de fapt, mai mult decât atât, am arătat că va aduce şi dezavantaje la nivelul implementării. Considerăm astfel că v-am demonstrat că moţiunea trebuie negată.

O restrangere a motiunii pe Romania? Din moment ce in unele tari s-a aplicat acest lucru, Romania vine ca si un exemplu, echipa afirmatoare neputand sa-si impuna punctul de vedere undeva unde el a fost deja impus.

Discursul meu incepe prin contra-argumentarea echipei negatoare prin urmatoarele puncte:

Ei sustin faptul ca implementarea motiunii nu va avea un efect neaparat, insa statisticile din tarile unde s-a adoptat “motiunea” tine sa ii contrazica cu o rata a accidentelor de cca. 7% mai mica ca in Romania.

Un urmator punct pe care doresc sa il aduc in discutie este sustinearea lor in faptul ca noi “reducem amenzile”, deoarece un numar mare al romanilor traieste cu 400 RON pe luna. Acei oameni care traiesc cu 400 RON pe luna intr-un numar mare de cazuri nu au bani sa isi cumpere o masina. Deci ei nu pot incalca legea prin diversele infractiuni.

Si dupa cum este precizat pe afirmator 1, cei cu bani ( George Copos, fiul lui Radu Mazare, Cristian Tanase si altii ) comit in cele mai multe cazuri infractiuni, deoarece isi permit sa plateasca amenzile la stadiul lor de acum, de aceea dorim sa  le marim  ca “regii soselelor” sa nu mai treaca cu atata usurinta peste orice amenda.

Acest lucru este sustinut si de parlamentarul Iulian Orban care a venit in Romania cu aceasta idee si spune ca “Sofatul a ajuns un sport extrem din cauza persoanelor instarite care isi permit sa plateasca amenzile.”, cu alte cuvinte sper ca am clarificat si acest aspect prin prisma faptului ca echipa negatoare sustinea ca nu avem sustinere la argumente.

Iar la nivel de implementare…negatorii au sesizat faptul ca “politistii au acces la o baza mai mare de data prin aprobarea motiunii”. Tin sa ii contrazic prin doua puncte, unu este acela ca exista deja exista tari in care s-au implementat astfel de amenzi iar ele nu sufera deloc din pricina acestei “baze de date”, iar al doilea punct este reprezentat prin plata amenzii, prin prezentarea fluturasului sau a unui act doveditor al salariului sau a pensiei pentru a se calcula amenda care din nou nu reprezinta nicio problema.

Un alt lucru sesizat de echipa negatoare consta in lipsa infrastructurii. Sunt de parere ca lipsa infrastructurii nu este deloc un factor decisiv, deoarece stim ca avem probleme cu infrastrctura pe langa multe altele, dar lucrurile nu se vor rezolva de la sine si trebuie sa avem un punct de unde sa incepem sa cladim un anumit lucru, noi pornim acest lucru de la schimbarea amenzilor doarece avem mai multe modele de tari unde acest proiect a functionat.

Singurul argument al echipei negatoare, acela de a confisca masina cu care a fost savarsita o infractiune ne sustine ideea deoarece fiecare isi cumpara masina dupa venit deci tot dupa venit sanctioneaza si negatorii infaptuitul. Iar ideea lor era sustinuta cred eu de ofiterii din “Venetia” (scria Ventia) unde in 95% din cazuri se circula cu barca.

Concluzia este ca echipa afirmatore si-a atins scopul de a arata ca implementarea motiunii este una nu numai benefica ci si profitabila. Astfel cred ca motiunea trebuie aprobata !

Referinte:

https://stiri.tvr.ro/fiul-lui-mazare-a-ramas-fara-permis-dupa-ce-a-gonit-cu-170km-h-pe-autostrada-soarelui_15338.html

https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/george-copos-a-ramas-fara-carnet-dupa-ce-a-circulat-cu-peste-200-km-h-143649.html

https://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/stelistul-cristi-tanase-fara-permis-mergea-cu-107-km-h-in-localitate.html

https://www.bzi.ro/mihaela-borcea-a-ramas-fara-permis-auto-245212

https://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/nicolae-guta-a-ramas-fara-permis-gonea-cu-152-km-h.html

https://www.realitatea.net/mircea-badea-se-lauda-ca-a-ramas-fara-carnet-cred-ca-eram-in-franare-si-aveam-vant-din-fata_995204.html

https://www.editie.ro/articole/special/amenzi-in-functie-de-venit.html

Multumim afirmatorilor pentru raspuns. Prin “restrangere pe Romania”, echipa negatoare se refera la faptul ca afirmatorii incearca sa demonstreze si sa aplice motiunea pentru tara noastra si nu o contestam in vreun fel.

La nivel economic, salariul mediu a fost in martie 2013 1617 RON net[i], dar avand o inechitate sociala ridicata - 6,2 [ii], ne dam seama ca sunt mult mai multi oameni care traiesc sub pragul mediu, dintre care multi sub pragul saraciei. Pentru acestia, am demonstrat la nivel de N1 ca amenzile vor scadea fata de momentul actual, lucru care in mod evident, va scadea eficienta masurii amenzilor in sine. Un alt punct este existenta masinilor de serviciu, care ignora in mare parte veniturile, astfel multi oameni ajung sa conduca masini mai puternice decat isi permit, astfel argumentul afirmatorilor nu ramane in picioare.

Statistica invocata de echipa afirmatoare[iii] nu a fost nici de aceasta data legata printr-un rationament de cauza problemei pe care vor sa o rezolve.

Ne-au fost oferite mai multe exemple ale unor oameni publici care au incalcat regulile in trafic, ex. George Copos, Cristi Tanase etc. In continuare, lipsa unui rationament solid care sa lege aceste exemple de un argument nu aduce afirmatorii mai aproape de demonstrarea necesitatii motiunii. Suntem constienti ca exista anumite persoane care sfideaza legile de circulatie, dar consideram mult mai oportuna masura confiscarii obiectului cu care s-au savarsit fapte grave sau repetate prin prisma faptului ca persoana in cauza nu va mai avea posibilitatea sa incalce legea pentru ca nu mai are mijloacele necesare.

In continuare, afirmatorii invoca precedentul unor tari care au implementat masura si unde existenta bazei de date in posesia politistilor de circulatie nu este o problema. Diferenta dintre Romania si Finlanda, spre exemplu, este faptul ca in tara nordica, situatia incasarii taxelor de la intreaga populatie este publica[iv], pe cand in Romania nu se intampla acest lucru.

Contraargumentarea cazului negator este facuta la modul “avem o problema, dar nu e o problema pentru ca stim de ea”. E ca si cand am spune ca Polio sau cancerul omoara oameni, dar nu este o problema pentru ca stim ca aceste boli omoara oameni.

O problema interesanta ridicata de negatori este punctul de plecare inspre rezolvarea problemei, insa nu se demonstreaza ca punctul propus de ei este cel potivit pentru ca invocarea precedentului nu este destul in acest sens.

Consideram de asemenea o entitate potrivita Consiliul de la Venetia ca sustinator al masurii confiscarii obiectului cu care s-a savarsit fapta in cazuri grave deoarece aceasta comisie are rol consultativ pentru UE in drept consitutional[v].

In concluzie, avem pe o parte cazul afirmator, care nu ramane in picioare, si pe alta parte cazul negator care demostreaza ca masura propusa nu ar trebui implementata.