Pentru a mentine cetatenii in siguranta, statul elaboreaza o serie de legi si reglementari, spre exemplu:codul rutier. Scopul amenzii contraventionale este acela de a-i corija pe cei care au incalcat anumite legi si de a-i persuada sa nu mai repete aceeasi greseala. Prin termenul "amenda contraventionala" nu se intelege doar sanctiunile la regimul rutier, ci si la alte regimuri, spre exemplu ordinea si linistea publica, paza bunurilor, activitati de comert, caini periculosi etc.

Facand o restrangere la Romania, stim ca, momentan, amenzile se calculeaza in functie de venitul mimim pe economie, respectiv 10%. Astfel, un punct de amenda la circulatie este echivalent cu 10% din venitul minim[1].

In momentul de fata, sanctionarea contraventionala unitara nu mai e relevanta, cu toate ca in Constitutie se stipuleaza ca toti cetatenii sunt egali in fata legii, dar daca introspectam putin ne dam seama ca un cetatean cu un venit minim/mediu face eforturi economice mai mari pentru a respecta legea decat unul mai instarit.

Noi propunem modelul finlandez unde, din anul 1999, amenda rutiera se stabileste in functie de venitul persoanei si de gravitatea faptei. Observam ca dupa doar un an de la implementare rata infractiunilor rutiere a scazut la 214,543[2] de la 367,571, in anul 1990.

Consideram ca sistemul actual din Romania este ineficient si va vom argumenta acest lucru in randurile urmatoare.

In primul rand, momentan, amenzile nu au un impact major asupra intregii populatii, ci doar asupra celor cu un venit minim/mediu. Desi toti trebuie sa plateasca o amenda, aceasta va fi resimtita in bugetul celor cu venituri mai mici. Cel cu un venit minim va face tot posibilul ca pe viitor sa se responsabilizeze dupa ce primeste o amenda, echivalenta pretului painii pe o luna de zile, in timp ce aceia care castiga cateva zeci sau sute de mii de lei pe an nu devin mai responsabili, preferand sa incalce legea in diferite moduri: viteza mare, perturbarea linistii publice, plimbarea cainilor periculosi fara lesa etc. De aceea, noi propunem sa ii responsabilizam prin aplicarea de sanctiuni echivalente cu venitul lor.

Spre exemplu, in Romania primesti o amenda cuprinsa intre 70-175 lei[3] daca depasesti viteza cu 21-30km/h; facand o paralela cu Finlanda, intr-un caz similar in anul 1999, Keijo Kopr, un manager finlandez a platit 38.000$[4].

Si aici intervine intrebarea: cum isi impune statul autoritatea asupra celor cu o situatie financiara mai instarita? Din aceasta cauza trebuie sa se reglementeze sistemul amenzilor si in tara noastra in functie de venit, deoarece lipsa acestuia duce la inutilitatea amenzilor. Cum am spus si mai sus, scopul unei amenzi este acela de a se asigura ca autorul se confrunta cu consecintele faptelor sale, in timp ce un om instarit resimte foarte putin acest lucru.

In al doilea rand luand in calcul necesitatea implementarii acestei motiuni, trecand peste toate beneficiile economice care ii vor reveni statului dupa implementarea sa, se va mari considerabil justetea sociala. Persoanele cu un venit lunar mare se cred de multe ori deasupra legii intrucat sanctiunile pe care le aplica statul sunt percepute ca fiind concesive cu ei. De aceea, ei vor trebui sa plateasca o amenda echivalenta cu venitul lor, pentru a putea realiza consecintele faptelor lor.

Aici se pot include si acei cetateni care nu au venituri declarate sau care au venituri foarte mici, iar statul nu are, in prezent, niciun mijloc de coercitie asupra lor, persoanele in cauza fiind constiente de acest lucru si continua sa savarseasca fapte antisociale, stiind ca nu vor pati nimic. Propunem ca asupra acestor categorii de persoane sa se aplice masura muncii in folosul comunitatii si sa nu li se mai accepte refuzul pe motiv de lezare a demnitatii, cum este in prezent.

Asadar, noi consideram ca amenzile au rolul de a constrange cetateanul in privinta respectarii legilor prin impactul economic semnificativ care trebuie sa fie resimitit de fiecare in parte. Cum in momentul de fata acest impact nu este resimtit de toti, pe baza argumentelor mentionate mai sus aceasta motiune ar trebui adoptata.

 " Referinte: "

1 https://www.realitatea.net/salariul-minim-creste-de-la-1-ianuarie_1103282.html

2 official statistics Finland databasehttps://en.wikipedia.org/wiki/Crime_in_Finland

3 https://legislatie.autoraid.ro/amenzi_circulatie.html

4 https://www.stayfreemagazine.org/public/wsj_finland.html

În primul rând aş dori să răspund întrebării echipei afirmatoare „cum îşi impune statul autoritatea asupra celor cu o situatie financiara mai instarita?”. Statul îşi impune autoritatea faţă de toată lumea în mod egal prin taxele şi impozitele care sunt deja proporţionale cu veniturile şi prin aplicabilitatea legilor tuturor cetăţenilor fără nicio excepţie. 

S-a propus faptul ca România să treacă la modelul finlandez. În primul rând Finlanda este o ţară mult mai dezvoltată ca şi România, având o bază de date care poate fi accesată de orice poliţis care aplică o amendă. Datorită faptului că România nu are un astfel de sistem pentru fiecare salariat, cum poate un poliţist din România să ştie sigur venitul celui pe care îl amendează?  

Echipa afirmatoare a menţionat de asemenea despre beneficiile economice care revin statului datorită amenzilor mari la oamenii înstăriţi. Guvernul nu are nici un drept să pretindă mai mulţi bani unui om doar fiidncă acesta are un venit mai mare din munca lui proprie fiindcă acei bani nu sunt primiţi ci munciţi, astfel o infracţiune trebuie să se plătească la fel.

În continuare voi demonstra de ce amenzile nu ar trebui să fie proporţionale cu veniturile. Referitor la faptul că un om înstărit resimte foarte puţin pierderea  materială datorată amenzii nu are relevanţă deoarece nimeni nu îşi primeşte salariul fără să depună o anumită cantitate de muncă, astfel, muncă puţină, bani puţini, deci nu este corect ca pentru aceeasi infracţiune doi oameni să plătească sume diferite de bani. Gândiţi-vă atunci ce ar însemna ca şi anii de închisoare să se acorde proporţional cu vârsta. Vi se pare corect? Dacă un om are un venit mai mare înseamnă că munceşte pentru acel venit mai mult ca cei mai săraci si astfel amândoi trebuie să plătească la fel pentru aceeaşi infracţiune.

Nu sunt de acord cu afirmaţia echipei afirmatoare cum că oamenii înstăriţi încalcă legea fiindcă le permite buzunarul. În primul rând să privim doar amenzile de circulaţie. Pe lângă amenda pe care o primeşte, acel om primeşte un anumit număr de puncte de penalizare, iar la un anumit număr i se suspendă carnetul de conducere. Astfel un om înstărit nu încalcă legea de câte ori vrea, ci doar atinge limita mai repede.

Vedem că oricum amenzile sunt deja proporţionale cu venitul minim pe economie, astfel fiecare om fără şcoală care doreşte să muncească undeva va plăti acel 10%, mai departe rămâne la capacitatea fiecărui om de a urma studii, de a învăţa să se integreze într-o societate civilizată, fiindcă e strict problema cetăţeniilor cum decurge economia unei ţări. Nu faci şcoală, rezultă încă un muncitor cu venit minim, rezultă societatea nu se dezvoltă rezultă venitul minim nu creşte.

Eu consider că amenzile nu trebuie să fie proporţionale cu veniturile deoarece fiecare om depune o anumită cantitate de muncă pentru salariul său, care depinde de asemenea de viaţa sa până în acel moment astfel, faptul că un om sărac resimte mai greu amenda este doar fiindcă nu şi-a valorificat corect viaţa în vederea însuşirii unei meserii de viitor, astfel cei doi trebuie să plătească la fel pentru aceeaşi infracţiune, de aceea moţiunea trebuie respinsă.

Referinţe:

https://www.stayfreemagazine.org/public/wsj_finland.html

Aceasta motiune face referire la aplicarea amenzilor in conformitate cu veniturile, iar din discursul primului negator reiese doar ca nu sunt de acord cu aceasta masura, neaducand nici un motiv plauzibil in favoarea sa,urmand sa demonstrez in continuare de ce.

In primul rand impozitele si taxele sunt la fel pentru toti cetatenii si anume 16% pe venit, iar acest lucru face obiectul unei alte dezbateri. In plus de asta, se afirma faptul ca Finlanda este o tara cu mult mai dezvoltata decat noi si ca neexistenta unui sistem asemanator celui finlandez, prin care ii este permis fiecarui politist sa acceseze fisa fiscala a cetatenilor, constituie un motiv pentru respingerea motiunii. Tin sa precizez ca in ciuda faptului ca Politia Romana nu are un sistem similar, se poate adopta aceast sistem si anume: in momentul in care unui cetatean ii este aplicata o sanctiune acesta are obligatia ca in timp de 15 zile sa se prezinte cu fisa fiscala la unitatea care i-a aplicat sanctiunea, pentru a-i calcula amenda.

Intradevar statul nu are nici un drept sa revendice mai multi bani doar pentru ca un individ are venituri mai mari, dar in momentul in care acesta incalca legea statul trebuie sa se asigure ca acest individ nu recidiveaza pentru a mentine siguranta si securitatea cetatenilor.
In continuare vedem cum negatorii aduc afirmatii fara sustinere legala si care aduc prejudicii imaginii cetatenilor. In primul rand acestia sustin ca nimeni nu-si primeste remuneratia fara a depune efort si fara a sustine o anumita munca si in acest sens aduc o asumptie conform careia pedeapsa cu inchisoarea sa se aplice in functie de varsta. De aici reiese faptul ca negatorii nu s-au documentat si informat suficient, deoarece in momentul de fata atat in Romania cat si in multe tari din lume, pedeapsa cu inchisoarea se aplica si in functie de varsta (cei care nu au implinit varsta de 18 ani primesc o reducere a sentintei). In al doilea rand acestia denigreaza imaginea cetatenilor care au un loc de munca mai slab patit , sustinand faptul ca veniturile sunt in concordanta cu munca depusa. Astfel cei care muncesc mai mult sunt platiti mai bine iar cei care muncesc mai putin sunt mai slab platiti si considera ca acesta este un motiv in plus pentru care aceasta motiune nu are nici un temei. Doresc sa le atrag atentia asupra faptului ca afirmatiile acestora nu au nici un fundament,deoarece spre exemplu un medic rezident castiga putin peste salariul minim pe economie ,desi sunt foarte multe zile in care munceste cu mult peste timpul maxim legal admis de 8 ore/zi.

La toate cele aduse in vedere pana in momentul de fata mai reiese la iveala modul in care negatorii fac afirmatii denigratoare la adresa cetatenilor . Acestia sustin faptul ca un om este mai slab platit doar pentru ca nu a stiut sa-si valorifice potentialul sau si-a fructificat prost viata pana in momentul de fata ,deoarece nu a urmat studii, nu s-a integrat intr-un anumit tip de societate si nu si-a insusit o meserie de viitor. Acest lucru semnifica o grava incalcare a prevedirlor Constituiei Romaniei[1], anume articolul 40, si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului[2]articolul 11. In acestea se garanteaza dreptul la libera intrunire si asociere ,astfel nu poti afirma ca o meserie este mai denigratoare decat alta fara a jigni persoanele care o profeseaza.

In concluzie din discursul negatorilor nu reiese nici un aspect credibil care sa duca la respingerea motiunii iar noi sustinem in continuare adoptarea acesteia ,in primul rand ca si o masura de responsabilizare sociala ,deoarece vedem in ultima perioad tot mai multe persoane care nu se mai supun autoritatii de drept a statului iar in al doilea rand in numele securitatii si sigurantei publice si sociale, prin aceasta oamenii care sunt cinstiti si respecta legea sa se simta protejati de catre stat.

Referinte:
[1] https://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-40-constitutie
[2]https://www.dri.gov.ro/documents/conventia%20pt%20prot%20dr%20omului%20si%20libert%20fundament.pdf

As dori sa incep prin a clarifica anumite afirmatii cu privire la locul de munca al cetatenilor. Echipa negatoare nu a afirmat niciodata ca o munca slab platita denigreaza cetateanul, ci doar faptul ca fiecare munictor isi merita banii si nu este corect ca un om sa plateasca o suma mai mare pentru aceeasi infractiune comisa.

Echipa negatoare a afirmat ca un medic rezident este platit cu putin peste salariul minim pe economie chiar daca lucreaza peste limita maxima legala de ore. In primul rand, daca exista o limita legala de numar de ore, incalcand-o acel medic savarseste o ilegalitate. In al doilea rand medic rezident reprezinta un medic care inca are nevoie de practica si care se afla inca in perioada de studiu, deci se motiveaza salariul.

S-a afirmat de asemenea ca statul nu se poate asigura ca cei care comit infractiuni nu recidiveaza daca nu se aplica amenzi proportionale cu veniturile, ceea ce este gresit deoarece si in prezent statul tine cont daca o persoana este recidivista sau nu si astfel pedeapsa se aplica in concordanta.

Revenind la situatia actuala a statului, echipa negatoare afirma faptul ca persoana sa se prezinta in timp de 15 zile cu fisa fiscala la sectie, ceea ce este in contradictoriu cu dreptul cetateanului de a achita jumatate din amenda primita in cel mult doua zile lucratoare. Cum poate un om care are o slujba sa faca rost de fisa fiscala in cel mult 2 zile, in tara noastra birocratia fiind in floare. Este imposibil. Deci astfel cetateanul chiar daca are posibilitatea de a plati acea amenda pe loc profitand de dreptul sau de scadere a acesteia cu 50%, in cazul amenzilor rutiere de exemplu, nu poate face acest lucru, ajungand probabil sa obtina fisa fiscala probabil peste 5-6 zile. Datorita faptului ca politia nu poate avea acces in timp real la datele salariatului reprezinta un impediment major in adoptarea motiunii.

Faptul ca un om nu si-a fructificat pe deplin viata pana in momentul de fata nu reprezinta o denigrare a acestuia. A adevarat ca fiecare ia propriile decizii in viata. Insa atunci cand acesta incalca legea nu mai este o problema a statului faptul ca acest om are venituri mici deoarece el a ales acest lucru.  Este incorect ca acestuia sa i se aplice o amenda mai mica doar din cauza ca a ales sa aiba venituri mici. Este strict poblema cetateanului ce viata a ales sa duca. Aceeasi infractiune trebuie sa se plateasca cu aceeasi suma de bani.

Per total, consider ca echipa afirmatoare si-a construit cazul pe ideea gresita ca oamenii instariti fac ce vor iar cei saraci trebuie menajati doar fiindca asa au ales ei sa-si duca viata. Veniturile unui om nu ar trebui sa aiba nicio legatura cu gravitatea infractiunii si consecintelee acesteia. Motiunea trebuie astfel respinsa datorita lipsei unui fundament real si corect pentru care doi oameni trebuie sa plateasca diferit pentru aceeasi infractiune doar fiindca unul depune o munca mult mai productiva ca altul, subliniez, din proprie decizie.