Vom începe prin a defini termenii cheie ai dezbaterii cu moțiunea ”E timpul ca amenzile să fie proporționale cu veniturile” urmând ca mai apoi să prezentăm argumentele în favoarea acestei moțiuni.

Amenda reprezintă sancțiunea principală aplicată în cazul încălcării dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice, conform Codului rutier în vigoare, ea constând, în general,  în obligația de a plăti o sumă de bani în urma unei abateri.

Venitul reprezintă suma de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deținută într-o perioadă de timp.

Prin proporționalitate se înțelege stabilirea unei relații echilibrate între diverse noțiuni, dimensiuni ale unor obiecte sau dimensiunile părților unui obiect. În cazul dezbaterii de față este propusă realizarea unei proporții între amenzi și venituri, caz în care amenzile depind de nivelul veniturilor.

Pornim prin a prezenta modul de stabilire a amenzilor în România, acestea fiind dispuse în funcție de gravitatea încălcărilor săvârșite astfel că, sancționarea în cazul încălcării limitei de viteză pe drumurile publice este aceeași pentru toți cetățenii, indiferent de venitul încasat de aceștia. Acest exemplu ne conduce la un prim argument. Unul dintre motivele pentru care ar trebui introdusă proporționalitatea între amenzi și venituri este acela că prin acest fapt poate fi diminuat riscul repetării abaterii de la reglementările prevăzute de lege în ceea ce privește circulația pe drumurile publice. În acest fel nivelul amenzilor ar produce aceeași ”pagubă” atât în buzunarul celui cu venituri ridicate cât și în ceea ce-l privește pe cel cu venituri scăzute împiedicându-i pe fiecare dintre aceștia să recidiveze.

În continuare vom apela la o exemplificare clară în ceea ce privește tendința unora de a încălca legea din dorința de a-și etala opulența. Dacă luăm cazul traficului pe autostrăzi putem observa că frecvența depășirilor limitei de viteză este mai ridicată atunci când posesorul de permis auto deține un automobil care îi permite să atingă viteze cu mult mai mari decât cele permise.  Așadar, pe lângă încălcarea dispozițiilor rutiere, există și un risc crescut de producere a unor accidente grave. De aici decurge cel de-al doilea argument în favoarea cazului nostru: prin introducerea acestui sistem de sancționare prin amenzi proporționale cu veniturile obținute poate fi obținută atât o scădere a ratei abaterilor de la normele de circulație, cât și o diminuare a coliziunilor datorate excesului de zel produs de deținerea unui automobil cu mulți cai putere.

Pentru a conchide, cosiderăm că prin introducerea acestei propuneri legislative se vor obține beneficii atât în urma taxelor ce revin bugetului public cât și în rândul participanților la trafic care vor fi mai vigilenți datorită amenzilor proporționale practicate atât in funcție de gravitatea faptei cât și în funcție de venit. ”Corelarea amenzilor de circulaţie cu veniturile sau averea șoferilor care încalcă Codul Rutier nu este o noutate în Europa. De aproape 10 ani astfel de structuri de calcul sunt utilizate în Finlanda, Norvegia sau Elveția, unde milionarii plătesc sute de mii de euro pentru depășirea vitezei și uneori trebuie să facă și muncă în folosul comunității”, iar rezultatele produse au fost unele favorabile. Din acest motiv, considerăm că același rezultate pot fi obținute și în cazul României sau al altor tări care practică un sistem diferit, alături însă și de alte modificări ale aparatului administrativ al statului privind aplicarea legilor, birocrația, corupția etc.

Referinte:

1. https://bigthink.com/econ201/a-hybrid-tax-on-income-and-wealth
2. https://www.nytimes.com/2012/11/19/opinion/to-reduce-inequality-tax-wealth-not-income.html?pagewanted=1&_r=3&
3. https://blissfulwriter.hubpages.com/hub/Traffic-Fines-Proportional-to-Income
4. https://www.sfgate.com/news/article/Speeding-fines-being-linked-to-income-in-Europe-3275939.php
5. https://www.ncpa.org/sub/dpd/index.php?Article_ID=9031
6. https://www.stayfreemagazine.org/public/wsj_finland.html
7. https://www.conso.ro/citeste-comentariu/119/auto/Amenzile-corelate-cu-venitul--reteta-tarilor-nordice-pentru-respectarea-vitezei-legale.html
8. https://www.xplorio.ro/amenzi-auto-pentru-tarile-scandinave/
9. Codul Rutier
10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002

 Discurs negator:

"E timpul ca amenzile să fie proporționale cu veniturile"

Conform dicţionarului juridic, amenda este o “sancţiune penală, administrativă, civilă... şamd, ce constă în plata unei sume de bani, aplicată în urma încălcării unei norme legale”. Actualmente amenzile sunt fixe, nu se stabilesc procentual şi nu sunt proporţionale cu veniturile. În opinia noastră, situaţia curentă este dezirabilă deoarece:

1. O amendă fixă este mai justă. O amendă ar trebui să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii comise, şi nu cu venitul infractorului. Este fundamental ca justiţia să trateze în mod egal infractorii, în cazul în care doi oameni comit aceeași infracțiune, în aceleași condiții, dar unul este mai bogat decât celălalt, dar au provocat aceeași cantitate de rău, ar trebui să plătească același preț pentru un prejudiciu. Dacă o persoană bogată va plăti mai mult, acest fapt va presupune că infracțiunile comise de către cei bogați sunt mult mai dăunătoare pentru societate, decât a celor săraci. Un sistem al amenzilor proporţionate cu veniturile va provoca anomalii, oamenii bogați amendaţi pentru infracțiuni mici (de exemplu, pentru aruncarea deseurilor in locuri neamenajate) vor avea amenzi mult mai mari decât oamenii mai săraci amendaţi pentru infracțiuni mai grave (de exemplu, excesul de viteză). Acest lucru îi va determina pe oameni să pună la îndoială corectitudinea amenzilor, fapt ce va avea un impact negativ în relaţia lor cu sistemul de justiție.

2. Amenzile proporţionale cu veniturile vor crea percepţia ca amenzile sunt nişte taxe şi nu pedepse. În România, se doreşte ca taxele să fie mai mari pentru cei cu venituri ridicate, astfel ca amenzile proporţionate cu veniturile sunt susceptibile să creeze percepţia ca amenzile sunt un mecanism prin care guvernul încearcă să obţină bani. Un sondaj realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, pentru Agenția de presă NewsIn, în perioada 17-21 ianuarie 2013, pe un eșantion de 1000 de persoane, arata că 70% dintre români consideră că mărirea taxelor pentru bogați reprezintă cea mai urgentă măsură de reducere a deficitului bugetar pentru

România. Aplicarea unor amenzi mai mari pentru cei cu venituri ridicate, va conduce la perceperea acestora ca fiind taxe, şi nu pedepse.

3. Proporţionalitatea dintre amenzi şi venituri ar reprezenta o încurajare pentru cei cu venituri reduse de a încălca legile.

Având în vedere că cei săraci nu au mijloacele materiale necesare pentru îndeplinirea nevoilor primordiale, ei sunt mai predispuşi să caute alte metode de susţinere, care sunt de cele mai multe ori ilicite. În acest context, amenzile pot fi considerate o pedeapsă care să stopeze aceste tentative de a trăi sau acţiona în afara legii. Dacă amenzile vor fi proporţionale cu veniturile, şi implicit cei săraci vor avea de plătit mai puţin, amenzile nu vor mai avea efectul dorit (acela de a stopa-preveni infracţionalitatea).

Ca răspuns la contraargumentele aduse de către negator 1, vom restabili cazul nostru, reiterîndu-ne poziția în favoarea implementării propunerii legislative ce are ca scop introducerea amenzilor proporționale în raport cu veniturile.

În primul rând , după cum a descris negator 1, situația dezirabilă ar corespunde unui sistem bazat pe amenzi proporționale cu gravitatea infracțiunii comise şi nu cu venitul infractorului . Vom relua în acest sens afirmația facută în primul discurs afirmator și anume faptul că, în prezent în România, amenzile sunt deja calculate în funcție de gravitatea faptei . Astfel putem afirma că sistemul de justiție îndeplinește în mod curent această trăsătură fundamentală, deși negator 1 consideră că ea lipsește și ar trebui implementată. În opinia noastră, introducerea amenzilor proporționale cu veniturile nu ar face decât să îmbunătățească sistemul judiciar actual prin o diminuare a uneia dintre problemele majore din sfera abaterilor de la norme și anume riscul de recidivă. Această scădere pe care noi o considerăm posibilă s-ar produce datorită efectului echitabil pe care o amendă l-ar produce atât în cazul unei persoane cu venituri ridicate cât și în cazul unei persoane cu venituri scăzute.

În al doilea rând, studiul citat ce arată că 70% dintre români consideră mărirea taxelor pentru bogați cea mai urgentă măsură de reducere a deficitului bugetar pentru România, nu demonstrează neapărat faptul că amenzile vor fi percepute ca niște taxe injuste. Dacă am interpreta acest studiu sub o altă viziune, am putea considera chiar că românii ar fi susceptibili să accepte acest sistem de amenzi proporționale cu veniturile din aceleași rațiuni pentru care ar fi de acord cu introducerea taxelor pentru oamenii cu avere. Una din acestea ar putea fi reprezentată chiar de excesul de opulență ce duce la încălcarea legii, afirmație prezentată de afirmator 1.

În al treilea rând, considerăm că introducerea amenzilor proporționale în raport cu veniturile ar trebui să conducă la o reducere a încălcării normelor și nicidecum, o sporire a lor. După cum am prezentat, scopul lor ar trebui să fie cel de a scădea rata de recidivă în cazul încălcării unei norme prin faptul că , respectivul amendat nu va mai fi dispus să plătească de multe ori o amendă mare. Totodată, implementarea acestui sistem va avea efecte benefice în circulația rutieră întrucât se prevede o diminuare a ratei accidentelor, fapt ce este puțin spus dezirabil în România, aceasta fiind una dintre statele Uniunii Europene cu o rată a accidentelor mortale ce se apropie de pragul de 150 de morți la un milion de locuitori, conform Consiliul European pentru Securitatea Transporturilor[1] .

În concluzie, pentru a balansa cele două seturi de argumente contrare, conchidem că introducerea sistemului de amenzi proporționale ar avea avantaje mai importante ce au în centru descurajarea infracționalității și încurajarea existenței unui sistem corect și moral, drept urmare promulgarea acestei propuneri legislative ar fi de dorit.

Argumentele partii adverse sunt bine sustinute dar nu, nu este timpul ca amenzile sa fie proprotionale cu veniturile deoarece:

Riscul de recidiva este combatut in legislatia noastra in etapa individualizarii sanctiunii aplicabile infractiunii sau contraventie. Unul dintre criterii luate in considerare la stabilirea amenzii este legat de circumstantele personale ale celui care savarseste fapta. Astfel, lipsa sau existenta recidivei este luata deja in considerare in sistemul judiciar roman. Alaturi de aceste circumstante persoanle sunt avuti in vedere si alti factori (precum imprejurarile savarsirii faptei, modul si mijloacele de savarsire a faptei) care ar putea influenta sanctiunea aplicata. Se urmareste astfel, obtinerea unei pedepse care sa se raporteze la pericolul pe care infractiunea il reprezinta pentru societate si nu la alte elemente.

Introducerea unor amenzi proportionale cu veniturile  nu ar reprezenta decat o sanctionare suplimentara pentru cei cu venituri mai mari. Daca 2 persoane ar savarsii fiecare aceeasi infractiune in aceleasi conditii atunci cea care ar avea un venit mai mare ar suporta o pedeapsa mai mare. Nu ar fi sanctionata in acest caz diligenta si harnicia unei persoane care a reusit sa obtina venituri mai bune? Taxele si impozitele reprezinta  obligatii  care se nasc din raporturile pe care cetateanul le are cu statul. Ele sunt datorate de fiecare individ si iau in considerare veniturile existente.  Daca alaturi de aceste taxe ar fi si amenzile proportionale cu veniturile nu s-ar afla in dezavantaj cetatenii care au o situatie mai buna dar pentru ca au depus mai mult efort? Nu am risca sa sustinem impresia ca munca este sanctionata deoarece este permis ca pentru omul muncitor sa fie aplicata o pedeapsa mai mare pentru simplu motiv ca patriomoniul lui o permite, in timp ce patrimoniul omului mai sarac nu o permite? In plus, daca luam exemplul accidentelor de masina observam nu doar cei mai instariti sufera de excesul de zel produs de  detinerea unui automobil cu mai multi cai putere. Astfel, coliziunile care au o asemenea cauza nu pot fi declarete ca fiind produse doar de cei cu venituri mai mari. Iar o sanctiune mai mare doar pentru acestia nu ar rezolva sau diminua problema savarsirii unei asemena fapte.

Existenta amenzii in sine ar trebui sa diminueze numarul celor care savarsesc infractiunii sau contraventii. Cu toate aceste nu se intampla. Oare o amenda mai mare, care va fi benefica in primul rand bugetului statului, va avea un efect inhibitor? Infractiunile nu se savarsesc avandu-se in vedere sanctiunile pe care le vor suporta ci se urmareste atinerea unui obiectiv propriu, indiferent de mijloacele folosite. Existenta unei sanctiuniii diferite in functie de venituri ar putea crea impresia ca pentru oamenii mai saraci faptele nu sunt la fel de grave si astfel ar creaste procentul celor din acesta clasa sociala care ar savarsi infractiuni.


Importanta pe care o are asupra mentalitatii noastra o pedeapsa care  corespunde graviditatii infractiunii savarsite si nu buzunarului nostru ar trebui sa ne faca sa sustinem ca nu este timpul ca amenzile sa fie proprotionale cu veniturile.

Referinte:-