'Teo si Ioana' (afirmatori) vs 'Miruna si Miruna' (negatori)
A1 (Teodora Oprea) 
Este timpul sa afirmam ca democratia nu este o solutie pentru fiecare tara
Cand vorbim despre democratie ne referim la acel sistem de organizare statala care presupune respect pentru statul de drept, garantia drepturilor fundamentale, respectarea legilor si separatia puterilor in stat. Nu facem distinctie intre forme de guvernamant democratice, precum republica sau monarhie pentru ca ele respecta, in fond, principiile democratiei.
-
Democratia nu functioneaza in statele care cred puternic in alte valori
Consideram ca anumite state se identifica cu o functionare non-democratica si cu valori non-democratice, dar justificate conform structurii si mentalitatii acelui stat si acelei populatii. Este cazul statelor musulmane care nu recunosc anumite drepturi femeilor si care le impun acestora limitari in baza unei discrepante acceptate intre statutul barbatului si al femeii. Pentru aceste state, democratia nu este o solutie pentru ca rastoarna alte principii fundamentale pe care acea populatie le prefera.
Unele state si-au gasit sistemul propriu de functionare pe baza altor valori, nu neaparat anti-democratice, dar implementate de asa natura incat sa nu permita o functionare democratica a statului. Ne referim aici la state precum India cu sistemul ei de caste care presupune automat o diferentiere sociala, la state precum Japonia care functioneaza pe baza de respect pentru anumite categorii sociale si care discrimineaza implicit conform acestei mentalitati pe cei care nu se incadreaza in acele categorii sociale. In aceste situatii, a impune egalitatea absoluta a democratiilor vestice nu este o solutie.
Experienta sugereaza ca atat tarile autoritare, precum cele din Asia de Est cat si cele liberal democratice, precum Polonia, Ungaria si Cehia, care protejeaza drepturile individuale si creaza un sistem de drept si functioneaza pe baza de capitalism vor avea parte de aceeasi prosperitate1. China este inca un regim aclamat de multi dintre chinezi, fie si datorita cresterii economice sustinute.
-
Democratia nu poate fi atinsa in statele puternic divizate etnic si erodate de conflict
In statele in care exista diviziuni intre diferite parti ale populatiei, fie pe criteriu etnic, religios sau social, iar resentimentele, neincrederea si xenofobia sunt puternice, democratia este mereu in detrimentul celor care nu sunt reprezentati sau protejati politic. Asa cum observa Fareed Zakaria2,“politicienii din astfel de societati isi obtin voturile pe baza sustinerii rasiale, etnice sau religioase. O data ce un grup etnic vine la putere tinde sa le excluda pe celelalte. Astfel competitia politica se transforma repede in violenta”. Asemenea scindari observam astazi in Egipt, Tunisia, Bosnia, Georgia, Turcia unde diferentele etnice, culturale si religioase sunt foarte mari. In aceste tari democratia nu functioneaza cat timp interesele si convingerile nu sunt date la o parte, or tocmai natura acestor interese, atat de puternice, le face greu de inlaturat.
De aceea, in astfel de state, daca am aplica principii democratice, am ajunge la autoritarism, iar ca sa impunem democratia ar trebui sa recurgem la constrangere. In Cote d’Ivoire in 2010 alegerile au fost disputate intre Laurent Gbagbo si Alassane Ouattara. Observatorii ONU au sustinut ca de fapt Outtara a castigat, insa atunci cand Gbagbo a protestat, a fost retinut de fortele lui Ouattara, cauzand un conflict care a dus la moartea a peste 2000 de cetateni3. In acelasi fel in 1990 atunci cand Frontul Salvarii Islamice din Algeria a castigat alegerile generale, statele vestice au incurajat o lovitura de stat militara pentru a preveni ajungerea acestora la putere.4
Asadar, nu se poate mentine democratia in adevaratul ei sens acolo unde nu exista o traditie si mentalitate democratica reala. In astfel de cazuri alegerile democratice lasa partide extremiste si autoritare sa ajunga la putere, cum a fost in Austria lui Heider in 2005 sau in Ungaria lui Jobbik in 20105.
Nu stim care este forma adecvata de guvernare a unor astfel de state, dar sustinem ca nu este indicat sa pretindem ca democratia este si poate fi functionala in aceste state fara o trecere gradata si bine echilibrata catre un astfel de regim.
1 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 33 a lucrarii
2 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 35 a lucrarii
3 “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, https://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml
4 “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, https://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml
5 Democracy index 2011, Economist Intelligence Unit, pagina 21
N1 (Miruna Semenescu) 
A2 (Ioana Coman) 
DISCURS A2
Voi demonstra in continuare faptul ca democratia nu ar functiona in toate statele, resustinand cazul afirmator si contra-argumentand
In primul rand democratia nu s-ar putea implementa in toate statele fie si la nivel teoretic, dar si practic (mai ales statele din Africa, unele din Asia)
In statele in care sistemul educational, sistuemul sanitar si economia (dar nu numai) lasa de dorit, precum in tarile din Africa (Etiopia, Somalia, Niger, Guineea Bissau etc. [1] ), instaurarea democratiei mai mult ar inrautati situatia. Nu putem lasa cetatenilor din state in care exista tensiuni politice si sociale grave si in care nivelul de educatie este unul foarte scazut, libertatea de a alege reprezentatii. Din aceste motive (mai ales lipsa educatiei) , oamenii nu vor intelege exact mecanismele, pozitiile candidatilor, coruptia fiind un factor care ar putea aparea foarte usor.
Mai mult, din cauza nivelului de trai scazut ar putea fi cumparate voturi foarte usor, oamenii fiind usor influentati cand vine vorba de bani/mancare care le asigura traiul. Pentru a consolida afirmatia voi aduce si exemplul in care Olanda a incercat sa impuna valori democratice si sa instaureze un regim democratic in state precum Sudan, dar nu a functionat. [2] Daca ne aruncam privirea catre Libia vedem ca societatea nu i-ar permite femeii sa voteze, cei care ar alege conducarul tarii ar fi doar barbatii.
In al doilea rand voi arata faptul ca democratia nu se poate aplica
In continuare China este un exemplu care ramane in picioare, singurul contra-argument adus de negatori la acest exemplu fiind unicitatea sa. Dar cum am demonstrat si mai sus in unele tari nu se poate instaura democratia si consider ca este suficient sa aratam ca exista macar un stat in care democratia nu este o solutie, desi am aratat ca exista mai multe state care se descurca mai bine fara acest regim politic.
Suntem de acord cu echipa negatoare care a prezentat cazuri din Primavara Araba in care s-a incercat treptat trecerea la un sistem democrat, dar acestea fiind greu de realizat, au murit mii de oameni in acest conflict si alte mii au fost torturate. De asemenea desi in 1-2 tari arabe se face tranzitia la un sistem democrat, in mult mai multe tari am demonstrat ca democratia nu este posibila, dorita sau chiar nu reprezinta o solutie pentru rezolvarea problemelor. In unele tari democratia nu ar functiona si pentru ca ca lumea are puternic alte convingeri ce nu pot fi schimbate prin legi. Mai mult, au existat si alternative pentru ca o tara sa-si restabileasca echilibrul (exemplul Italiei – guvernul de tehnocrati, exemplu prezentat in discursul A1)
De aceea consideram ca modelul democratiei nu se poate mula pentru fiecare tara.
[1]: https://www.hottnez.com/the-10-poorest-countries-of-the-world/
[2]: https://www.diaspora-centre.org/DOCS/PeaceinSudan.pdf
N2 (Miruna Semenescu) 
Decizia:
Laura Bretea

Felicit ambele echipe pentru o dezbatere de un nivel foarte bun, care a început ca o adevărată confruntare a ideilor. Diversitatea exemplelor oferite m-a surprins în mod plăcut, chiar dacă acestea nu au fost prezentate tot timpul în mod corect. Am apreciat și structura primelor două discursuri, am fost însă dezamăgită de modul în care afirmatorii au abordat al doilea discurs.
Am acordat acest meci negatorilor pentru că am considerat că au reușit să contra-argumenteze foarte bine cazul afirmator și să-și impună punctul de vedere. Am depunctat la afirmatori ideile stereotipe, care în unele locuri au sunat ca puncte de vedere jignitoare pentru populațiile descrise. Dezbaterile nu sunt compatibile cu afirmații ca nu putem lăsa cetățenilor din state în care ... nivelul de educație este foarte scăzut libertatea de a alege reprezentanții.
A1
26 C – 12 S – 9 S - 5
Cazul inițial al afirmatorilor a fost însă bine argumentat și conține afirmații acceptabile. Într-adevăr, o serie de teoreticieni au susținut că democrația nu este compatibilă cu islamismul, din motivele descrise de afirmatori. La fel, s-a argumentat și că democrația nu poate fi construită în state divizate. Ambele idei stau foarte bine în picioare, și cu o bună argumentare din partea A2, ar fi putut rămâne valabile până la capăt.
Corectez câteva imprecizii totuși (soarta v-a dat arbitrul care a observat alegeri în Coasta de Fildeș, Tunisia și Georgia). În Coasta de Fildeș, comunitatea internațională a intervenit cu mandat internațional pentru protecția cetățenilor. Președintele Gbagbo nu a protestat ci a refuzat să cedeze puterea atunci când a pierdut puterea, în ciuda numeroaselor eforturi internaționale. În Algeria, lovitura de stat a armatei a întors statul la o dictatură, refuzând drumul deschis de pluralismul democratic, și nu invers.
Exemplele date la cazurile de diferențe foarte mari sunt cazuri in care democrația pare să funcționeze și în care diferențele nu sunt prea mari. Cazurile pe care le căutați sunt Irak, Afganistan, Yemen, Somalia. De asemenea, cred că în Austria există o tradiție și mentalitate, care n-a împiedicat însă Jobbik să ajungă la putere.
N1
27 C – 14 S – 10 S - 3
Am apreciat contra-argumentarea structuratată și ordonată, faptul că nu au fost impresionat de multitudinea de exemple, exemplul Fraților Musulmani. Am depunctat aspectul discursului scris, care îl face greu de urmărit, și frazele dezlânate. Contra-argumentarea la argumentul legat de incompatibilitatea islamismului cu democrația nu este foarte convingătoare, însă a rămas în picioare.
Am considerat deplasate remarcile echipa negatoare a câștigat fără îndoială meciul de la primul vorbitor (chiar nu era cazul) și punctul … este câștigat fără îndoială. Unui arbitru îi place să ia unele decizii.
A2
22 C – 11 S – 7 S - 4
Argumentarul prezentat de A2 are prea puțin în comun cu discursul organizat și motivat al A1. Prima jumătate se bazează pe afirmații deplasate. Africanii nu sunt singurii care au un nivel de educație scăzut, iar nivelul de educație nu înseamnă că valorile democratice nu pot fi înțelese. În Etiopia există mișcări importante care cer democratizarea și există dizidenți chiar și în colțurile cele mai sărace ale țării. (soarta a fost necruțătoare, arbitrul a observat alegeri și în Etiopia) La fel, Senegalul este democrația cea mai stabilă de pe continentul african, în ciuda sărăciei, ratei analfabetismului, existența islamismului și a conflictului intern din Casamance.
A2 consideră că argumentul legat de China rămâne în picioare, pentru că excepționalitatea sa demonstrează validitatea argumentării. Negatorii au fost mai convingători argumentând că în cazul Chinei este vorba de un regim cu o deschidere spre democrație și din acest motiv este o excepție. Afirmatorii ar fi trebuit să aducă un alt caz. Ca urmare a distrugerii argumentelor legate de Japonia, A2 a abandonat și exemplul Japonia și cel indian.
Argumentul legat de primăvara arabă este destructurat și neconvingător. Ideile nu sunt detaliate, este o trecere în revistă a unor lucruri spuse cu jumătate de gură de-a lungul dezbaterii. Un A2 ar fi trebuit să reia punct cu punct argumentarea, să exemplifice cu alte cazuri, să sancționeze cazul negator.
Am depunctat foarte mult A2 pentru lipsa de structură, de informații și pentru afirmațiile deplasate.
N2
26 C – 13 S – 10 S - 3
Continuă un caz foarte bun al echipei negatoare, însă are mai puțin impact față de N1, datorită lipsei de argumente a A2. O structură bună, argumente foarte bine construite. Nu sunt convinsă că oamenii din toată lumea își doresc democrație, sau felul în care înțelegem noi democrația, dar aceasta este ideea care rămâne în picioare. Sunt de acord cu contra-argumentarea pe Libia. Din cunoștințele mele, la presiunile occidentale, femeile sunt 40% dintre alegătorii înscriși. Alegerile libiene au loc în timp ce scriu, și putem vedea imagini cu femei votând.
Am depunctat cacofonia din primul rand, exprimările nu tocmai elegante educația este mai scăzută.
N1 -> 27 puncte
A2 -> 22 puncte
N2 -> 26 puncte
Castiga echipa:

