'Teo si Marius' (afirmatori) vs 'Modoran si Zahiu' (negatori)
A1 (Teodora Oprea) 
Este timpul sa afirmam ca democratia nu este o solutie pentru fiecare tara
Cand vorbim despre democratie ne referim la acel sistem de organizare statala care presupune respect pentru statul de drept, garantia drepturilor fundamentale, respectarea legilor si separatia puterilor in stat. Nu facem distinctie intre forme de guvernamant democratice, precum republica sau monarhie pentru ca ele respecta, in fond, principiile democratiei.
-
Democratia nu functioneaza in statele care cred puternic in alte valori
Consideram ca anumite state se identifica cu o functionare non-democratica si cu valori non-democratice, dar justificate conform structurii si mentalitatii acelui stat si acelei populatii. Este cazul statelor musulmane care nu recunosc anumite drepturi femeilor si care le impun acestora limitari in baza unei discrepante acceptate intre statutul barbatului si al femeii. Pentru aceste state, democratia nu este o solutie pentru ca rastoarna alte principii fundamentale pe care acea populatie le prefera.
Unele state si-au gasit sistemul propriu de functionare pe baza altor valori, nu neaparat anti-democratice, dar implementate de asa natura incat sa nu permita o functionare democratica a statului. Ne referim aici la state precum India cu sistemul ei de caste care presupune automat o diferentiere sociala, la state precum Japonia care functioneaza pe baza de respect pentru anumite categorii sociale si care discrimineaza implicit conform acestei mentalitati pe cei care nu se incadreaza in acele categorii sociale. In aceste situatii, a impune egalitatea absoluta a democratiilor vestice nu este o solutie.
Experienta sugereaza ca atat tarile autoritare, precum cele din Asia de Est cat si cele liberal democratice, precum Polonia, Ungaria si Cehia, care protejeaza drepturile individuale si creaza un sistem de drept si functioneaza pe baza de capitalism vor avea parte de aceeasi prosperitate1. China este inca un regim aclamat de multi dintre chinezi, fie si datorita cresterii economice sustinute.
-
Democratia nu poate fi atinsa in statele puternic divizate etnic si erodate de conflict
In statele in care exista diviziuni intre diferite parti ale populatiei, fie pe criteriu etnic, religios sau social, iar resentimentele, neincrederea si xenofobia sunt puternice, democratia este mereu in detrimentul celor care nu sunt reprezentati sau protejati politic. Asa cum observa Fareed Zakaria2,“politicienii din astfel de societati isi obtin voturile pe baza sustinerii rasiale, etnice sau religioase. O data ce un grup etnic vine la putere tinde sa le excluda pe celelalte. Astfel competitia politica se transforma repede in violenta”. Asemenea scindari observam astazi in Egipt, Tunisia, Bosnia, Georgia, Turcia unde diferentele etnice, culturale si religioase sunt foarte mari. In aceste tari democratia nu functioneaza cat timp interesele si convingerile nu sunt date la o parte, or tocmai natura acestor interese, atat de puternice, le face greu de inlaturat.
De aceea, in astfel de state, daca am aplica principii democratice, am ajunge la autoritarism, iar ca sa impunem democratia ar trebui sa recurgem la constrangere. In Cote d’Ivoire in 2010 alegerile au fost disputate intre Laurent Gbagbo si Alassane Ouattara. Observatorii ONU au sustinut ca de fapt Outtara a castigat, insa atunci cand Gbagbo a protestat, a fost retinut de fortele lui Ouattara, cauzand un conflict care a dus la moartea a peste 2000 de cetateni3. In acelasi fel in 1990 atunci cand Frontul Salvarii Islamice din Algeria a castigat alegerile generale, statele vestice au incurajat o lovitura de stat militara pentru a preveni ajungerea acestora la putere.4
Asadar, nu se poate mentine democratia in adevaratul ei sens acolo unde nu exista o traditie si mentalitate democratica reala. In astfel de cazuri alegerile democratice lasa partide extremiste si autoritare sa ajunga la putere, cum a fost in Austria lui Heider in 2005 sau in Ungaria lui Jobbik in 20105.
Nu stim care este forma adecvata de guvernare a unor astfel de state, dar sustinem ca nu este indicat sa pretindem ca democratia este si poate fi functionala in aceste state fara o trecere gradata si bine echilibrata catre un astfel de regim.
1 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 33 a lucrarii
2 Fareed Zakaria, “The Rise of Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, Nov/Dec 1997, 76,6, pagina 35 a lucrarii
3 “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, https://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml
4 “Wake up Africa! Western democracy does not work”, Akbar Muhammad, The Final Call, 26.04.2011, https://www.finalcall.com/artman/publish/Perspectives_1/article_7776.shtml
5 Democracy index 2011, Economist Intelligence Unit, pagina 21
N1 (Modoran Marina) 
Vom începe prezentarea discursului cu spusele lui Winston Churchill: Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum. Constatăm că discursul afirmator nu prezintă o stare de fapt, iar din pespectiva negatoare considerăm că sintagma cheie a motiunii este timpul este ignorată de afirmatori.Daca ne referim la timpul afirmării democrației, observam că ideea de democrație a apărut în urmă cu aproximativ 2500 ani, deci, democrația a ajutat la dezvoltarea principiilor și valorilor prezentului.
Dupa cum observa echipa afirmatoare, democrația are mai multe forme de manifestare, (republica sau monarhie) ceea ce le unește fiind principiile și valorile promovate. Considerăm că democrația este soluția pentru progresul societății, însă una cu pași mici, care durează. Democrația nu trebuie impusă cu forța, însă evoluția actuală a civilizației nu mai permite în mod unilateral inegalitatea de gen sau de rasă. Acestea sunt valori care se vor schimba pe măsură ce multiculturalismul va deveni o emblemă a omenirii. Simplul fapt că India sau Japonia din sec. 21 sunt mult diferite față de secolul 19, arată că evoluția spre democrație este inevitabilă.
Considerarea bogăției economice din statele Asiei drept contraargument este incorectă deoarece nu este dovedită o relație cauză-efect între dezvoltarea economică și democrație, dar este evidentă legătura dintre economia de tip monopol și statele antidemocratice. Pe de altă parte, China democratică îl menține încarcerat pe Liu Xiaobo- laureat Nobel pentru pace.¹ Prosperitatea nu este o dovadă a aplicării principiilor democratice, ci o consecință a populației numeroase și polarizate industrial – China.
Noi nu ne intrebam de ce nu ar funcționa democrația pretutindeni, ci problema trebuie pusă în alt mod: s-a încercat acest sistem în adevăratul sens al cuvântului? Noi nu aplicăm ideea de a judeca o carte dupa copertă. Democrația este un sistem politic în care puterea este împărțită, astfel, o țară democratică ar putea beneficia de principiul separării puterilor în stat pentru o reducere treptată a decalajelor educaționale, economice și valorice.
S-a afirmat că nu se poate mentine democratia in adevaratul ei sens acolo unde nu exista o traditie si mentalitate democratica reala, acesta este și mesajul nostru: e timpul să punem bazele unei tradiții democratice în toate statele, rămânând ca aplicarea acestora să țină cont de valorile universale ca libertate, egalitate, dreptate prin raportare la specificul cultural al fiecărei țări. A refuza posibilitatea spre mai bine, înseamnă a refuza egalitatea de șanse.
Echipa afirmatoare ne susține cazul, în condițiile în care recomandă trecerea gradată și echilibrată către democrație; considerăm că acum este timpul să afirmăm că democrația este un răspuns, tocmai pentru că putem contura viitorul pe baza prezentului. Exercițiul democratic este cel care identifică și explică valorile unei societăți.
Argumentul nostru este că democrația trebuie să devină o stare de spirit universal-valabilă, cu amendamentul că implementarea ei va fi de durată, cu urcușuri și coborâșuri, tocmai de aceea este important să reașezăm valorile acum.
Voi continua prin a aduce noi argumente in sustinerea cazului propriu:
Starea de fapt: Un studiu realizat de catre „Freedon in the World” in 2012 ne arata faptul ca procentul tarilor democratice este de 45% pe cand numarul tarilor nedemocratice este de 24% din totalul de 195 de tari.2
Filozofia de caz reprezinta promovarea libertatilor individuale, libertatii de exprimare, respectarea drepturilor omului.
1.Argumentul reprezentarii directe:
Rolul democratiei este de a reduce din intensitatea principiilor care se opun, de a impune banului si puterii, limite si regului.
Daca nu am avea democratie, am avea mai putina egalitate si liberatate.
Democratia inseamna ca puterea pleaca de la popor. Poporul conduce prin reprezentatii alesi. Daca conducatorii alesi nu se ridica la inaltinea asteptarilor, sau nu indeplinesc promisiunile pentru indeplinirea carora au fost alesi, sau tradeaza interesul poporului, acesta are posibilitatea de a le retrage, prin vot legitimitatea, dand-o in schimb unora care pot sa indeplineasca mai bine cerintele, ceea ce intr-o tara nedemocratica nu este posibil decat numai prin revolutie.
2.Argumentul libertatii induvidului:
Democratia se lupta pentru libertate inca de la inceputurile ei. Liberatile individuale se pot dezvolta cel mai bine intr-o democratie pentru ca democratia este modul de viata al libertatii. Libertatea, dreptatea si solidaritatea sunt valorile fundamentale ale democratiei, ele avand nevoie de un cadru pe masura in care sa pot fi exprimate pentru ca noi toti sa ne dezvoltam ca personae a caror demnitate sa fie respectata doar intr-un cadru constitutional democratic.
1.https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/2010/press.html
2. https://www.closer2oxford.ro/uploads/2012/06/12/Freedom_in_the_World_2012.ntevkc.pdf
Va multumesc!
A2 (Marius Panait) 
N2 (Bianca Zahiu) 
Voi incepe discursul prin a prezenta in mare,atat regimurile democratice cat si cele totalitare :
DEMOCRATIA : principiul separarii puterilor in stat,votul universal,respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti,pluralism politic
REGIMURI TOTALITARE:control total asupra tuturor sectoarelor societatii,reducerea considerabila asupra libertatii individului,partid unic si lider atotputernic.
Inca din enumerarea ideologiilor si principiilor fiecarei forme de guvernamant,ne putem da seama de ce democratie poate fi o solutie pentru toate statele.
Inainte sa trec la resustinerea cazului propriu,voi combate argumentele aduse de echipa oponenta :
S-a afirmat la un moment dat ca un punct forte al economiei Chinei ar fi faptul ca moneda lor este una foarte “ieftina” ,prin urmare,cu 1euro se pot cumpara multe. Dar oare deprecierea monedei nationale nu este chiar unul dintre cele mai mari dezavantaje ale Chinei la momentul de fata? Mai exact ,scaderea puterii monedei nationale ofera avataje poserorilor de valuta(euro) , in nici un caz populatiei chineze.
Exemplul adus de catre guvern ,in care ni se spune ca singurul motiv pentru care au avut loc proteste in Romania este faptul ca noi nu am fost pregatiti sa renuntam la veniturile proprii pentru a ajunge pe drumul cel bun ,ni se pare irelevant,pentru ca intra in contradictie cu teoria economica a lui Keynes care sustine faptul ca in perioadele de recesiune sau criza economica trebuie crescute investitiile si scazute taxele si impozitele ,or nicidecum salariile si veniturile populatiei.
Un altu lucru aspura caruia vrem sa atragem atentia ar fi faptul ca s-a afirmat ca egalitatea de sanse este un lucru imposibil. Poate ca intr-adevar egalitate perfecta nu exista,dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne bazam pe faptul ca “nu exista,de ce sa mai incercam?” . Una dintre principalele aspiratii ale democratiei,ce are rezultate din ce in ce mai vizibile,este chiar aceasta egalitate de sanse. Spre exemplu egalitate in fata educatiei,egalitate intre oameni de religii diferite,intre femei si barbate etc. Egalitatea de şanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală ,de unde reiese ca egalitatea de sansa nu este posibila intr-o tara nondemocratica, nu intr-un stat ce are ca forma de guvernamant democratia.
Ceea ce noi sublinem este ca nu vrem sa impunem democratia pentru ca ea nu trebuie impusă cu forta, însă evolutia actuală a civilizatiei nu mai permite în mod unilateral inegalitatea de gen sau de rasă.. Asa cum a afirmat si N1 e timpul să punem bazele unei tradiții democratice în toate statele, rămânând ca aplicarea acestora să țină cont de valorile universale ca libertate, egalitate, dreptate prin raportare la specificul cultural al fiecărei țări. De ce este timpul sa afirmam ca democratia este o solutie? Pentru ca acest lucru se va contura in timp,pentru ca trebuie sa punem contura viitorul pe baza prezentului.
Voi continua prin intarirea cazului prpriu,raportandu-ma la cele 2 argumente aduse de colega mea:
1 Argumentul reprezentarii directe
“Democraţia este guvernarea poporului, de către popor, pentru popor.”
Noi considerăm statul ca fiind poporul însuşi, cu instituţii menite să asigure planificarea strategică a activităţilor economice, consolidarea unei societăţi drepte şi echitabile pentru fiecare om în parte şi pentru colectivitate în ansamblul său. Astfel cetatenii deleaga cuiva autoritatea de a lua hotarari in numele lor,prin vot ,lucru care intr-un regim nedemocratic nu se intampla. Este posibil,intr-adevar, ca unii conducatori sa nu se ridice la nivelul asteptarilor cetatenilor si atunci el este indepartat fie prin alegeri anticipate fie prin decadere din functie lucru care intr-o tara nedemocratica se poate infaptui doar prin revolutie.
> Insuccesele finale ale dictaturii costa umanitatea mai mult decat insuccesele temporare ale democratiei<
2 Agumentul libertatii individului
Starea de libertate individuala poate fi atinsa numai prin participarea la viata comunitatii adica prin democratie
Intro democratie cetatenii isi asigura unul altuial acelaşi grad de libertate.
Libertatea este, o valoare personală şi una colectivă. Toţi oamenii doresc să fie liberi, în ceea ce priveşte gândirea şi manifestările propriei personalităţi. O societate care luptă pentru democraţie, luptă pentru libertate (însă, fără ca termenii democraţie şi libertate să fie sinonimi).
Dorinţa oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristică a societăţii contemporane ci este un drept, pe care omul îl posedă prin natura sa.
Decizia:
Radu Ocrain

A1. A fost un discurs bun, dar ar fi trebuit precizat mai clar cadrul in care echipa afirmatoare dorea sa tina dezbaterea. Ar fi fost util un paragraf in care sa explicati filozofia generala a cazului afirmator, inainte sa dezvoltati fiecare argument.
Referitor la argumente, acestea au prezentat puncte valide, aducand doua unghiuri interesante din care putea fi privita motiunea. As mentiona ca punctul referitor la prosperitatea economica a statelor din Asia ar fi putut fi mai bine explicat, deoarece a dus la o serie de confuzii mai departe in dezbatere.
Punctaj: 24 (continut 12, strategie 8, stil 4)
N1. Echipa negatoare a picat intr-o capcana a acestei motiuni (din pacate era foarte usor de cazut in aceasta plasa). Mai exact, a ales sa demonstreze ca democratia e sistemul ideal, si ca statele in care nu e aplicata ar trebui sa se muleze pe un model democratic. De asemenea, am considerat ca punctul important al dezbaterii era daca “democratia se potriveste tuturor statelor”, nu daca momentul e potrivit. Din punctul meu de vedere sintagma “E momentul sa afirmam” e doar o introducere pentru motiune, si nu ar trebui tratata ca un punct principal al dezbaterii.
Referitor la contraargumentarea propriu-zisa, ati atacat doar primul punct al afirmatorilor. Ati incercat sa ne demonstrati ca statele care nu au valori democratice ar trebui sa isi modifice setul de valori pentru a imbratisa democratia. Din punctul meu de vedere, acest mod de atac nu este unul valid. Ar fi trebuit sa incercati sa ne aratati ca principiile democratice pot fi adoptate chiar si in state in care nu exista o cultura democratica.
De asemenea, as dori sa atrag atentia asupra “stilului” discursului. Daca intr-un discurs vorbit putem aprecia stilul unui discurs, in cazul dezbaterilor in scris la acest punct trebuie sa ne uitam la aspect si la grija cu care a fost scrisa pledoaria. De aceea, va rog sa cititi discursurile inainte de a le publica, pentru ca v-au scapat destul de multe typo-uri, care seamana mult cu “balbaielile” dintr-un discurs vorbit.
Punctaj: 20 (continut 10, strategie 7, stil; 3)
A2. Am de reprosat acelasi lucru ca si lui N1 referitor la stilul discursului. Discursul tau a avut un aspect dezordonat, care a afectat usor claritatea discursului. In general cand numerotezi, incearca sa folosesti acelasi aspect peste tot.
Referitor la continutul discursului, aici te-ai descurcat foarte bine. Am apreciat ca ai facut atat o contraargumentare cat si o resustinere bine dezvoltate, cu argumente pertinente. Ai explicat destul de bine confuzia legata de China, care aparuse in discursul N1.
Punctaj: 25 (continut 13, strategie 8, stil 4)
N2. Ar fi fost mai folositor pentru echipa negatoare sa aduca inca de la inceputul dezbaterii definitiile referitoare la statele democratice respectiv totalitare. Atat de tarziu in meci, ele au un impact mult redus daca nu sunt folosite intens in discurs, ceea ce n-a fost cazul.
Din pacate, in acest discurs echipa negatoare s-a afundat din ce in ce mai mult in discutii off-topic pentru motiune. Chiar daca explicatiile referitoare la economie erau foarte pertinente si bine argumentare, nu imi arata in nici un mod de ce toate statele ar trebui sa adopte democratia ca forma de guvernare. De asemenea, ar fi trebuit sa te concentrezi mai mult pe atacuri impotriva cazului guvernului. Opozitia poate castiga doar daca demonstreaza ca guvernul a venit cu un caz fragil.
Punctaj: 20 (continut 9, strategie 7, stil 4)
In concluzie, in aceasta dezbatere echipa castigatoare este echipa Afirmatoare. Principalele puncte care le-au adus victoria sunt:
-
Cazul prezentat si dezvoltat pe parcursul discursurilor, si atacat neconvingator de opozitie.
-
Faptul ca opozitia nu si-a respectat burden-ul si a intrat in prea multe discutii paralele
N1 -> 20 puncte
A2 -> 25 puncte
N2 -> 20 puncte
Castiga echipa:

