Closer to Oxford - e timpul pentru argumente!

'Georgiana si Georgiana' (afirmatori) vs 'SB' (negatori)

A1 (Georgiana Caramihai)

E timpul să afirmăm că nesupunerea civica este legitimă într-o democraţie?

“Daca cerem respect fata de lege, trebuie mai intai să facem legea respectabila.” A spus Louis Brandeis, judecator la Curtea Suprema a SUA.

Democratia este o forma de organizare in care poporul detine, direct sau indirect, puterea. In momentul in care ajungem intr-un punct in care conducerea tarii nu mai actioneaza in folosul majoritatii populatiei, atunci este momentul in care ar trebui sa se faca ceva in aceasta privinta. Si daca simple avertismente din partea poporului nu functioneaza, atunci trebuie sa se recurga la nesupunere civica.

Prin nespunere civica se intelege o miscare in masa, voluntara si constienta, care are ca scop manifestarea impotriva deciziei puterilor in stat, in masura in care acestea sunt considerate ilegale sau potrivnice interesului comun. Spre deosebire de revolte sau revolutii, nesupunerea civica este nonviolenta. De asemenea, cei ce intreprind o astfel de actiune sunt dispusi sa accepte consecintele legale ale faptelor lor, lucru ce demonstreaza atasamentul lor fata de cadrul legal si dorinta de a reforma sistemul, nu a-l rasturna.

In continuare, voi demonstra utilitatea nesupunerii civice din doua puncte de vedere: utilitatea demonstrata istoric si dreptul cetateanului in cadrul unei democratii.

De-a lungul timpului, nesupunerea civica a aparut in repetate randuri in cadrul popoarelor, ducand la reconfigurarea parametrilor morali ai societatii.

Un bun exemplu ar fi miscarea sufragetelor din secolul XIX. Daca aceasta nu ar fi existat, femeile nu ar fi avut dreptul la vot nici pana astazi, asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca ar fi fost considerate in continuare inferioare barbatului, nu ar fi avut voie sa munceasca si multe altele.

Un alt exemplu important ar fi lupta lui Marthin Luther King Jr. pentru recunoasterea drepturilor civile ale cetatenilor de culoare. O problema indelung disputata la vremea sa, nespunerea civila de care a dat dovada acesta a dus la recunoasterea drepturilor unor oameni care nu aveau, in fapt, niciun motiv sa fie discriminati.

Acestea si multe alte exemple (cum ar fi partida de ceai din Boston si rezistenta condusa de Mohandas Gandhi in India impotriva fortelor britanice reprezinta situatii care au dovedit eficienta nesupunerii civice ca mecanism generator de reforme sociale. Daca acestea nu ar fi avut loc, nu ar fi existat egalitate si nici multe dintre drepturile fundamentale ale omului. Mai pe scurt, se poate spune ca nesupunerea civila a dus la dezvoltarea principiului de democratie.

In zilele noastre, aceste nesupuneri civile nu se mai refera intr-o atat de mare masura la drepturile de baza ale omului, ci, mai degraba, tind sa se concentreze pe probleme actuale. Aceste reactii ale populatiei pot fi vazute ca un raspuns la o lipsa a comunicarii intre organele decizionale si popor.

Intr-o societate democratica, cetatenii trebuie sa se supuna legilor statului. Dar cine face aceste legi? Oamenii, si cum a gresi e omeneste, se poate ajunge la legi care nu respecta principiile morale si nici nevoile cetateanului, ceea ce poate duce la o democratie aberanta, care tradeaza insusi conceptul care sta la baza ei. Acestea fiind zise, este imposibil sa ceri unui popor sa nu reactioneze in cazul in care simte ca nu este ascultat.

Cei impotriva nesupunerii civile vor spune ca exista multe alte metode de a reactiona, dar oare sunt acestea chiar functionale? Daca este sa luam Romania ca exemplu,precum si scaderea salariilor din ultimii ani, putem observa cum oamenii au luat diferite masuri prin care sa arate conducerii statului ca nu pot trai in aceste conditii, printre care greva foamei, proteste si declaratii publice, dar toate acestea nu au rezolvat nimic. Ba chiar Guvernul Romaniei mentiona acum cateva luni faptul ca poporul nu a adus la cunostinta faptul ca este nemultumit.

Avand in vedere acestea, consider ca, in cazul in care cetatenii simt ca nu sunt ascultati de catre puterile statului, ca le sunt incalcate drepturile lor sau semenilor lor si metodele celelalte nu dau roade, este normal sa se ajunga la nesupunere civica, pentru a se transmite un mesaj bine definit.

De aceea, cred ca ar trebui afirmata legitimitatea nesupunerii civice intr-o democratie.

N1 (Stupariu Bogdan)

Democratia, desi am invatat la scoala ca apare undeva prin Atena, in Grecia antica, s-a schimbat pe parcurs. Ceea ce este acum nu se poate compara cu ceea ce gaseam cu milenii, secole sau chiar decenii inainte. Echipa negatoare sustine ca sistemul de guvernamant democratic intalnit in ziua de astazi este unul desavarsit ce a adus persoana la o pozitie respectabila, egala si sigura in societate si ofera acesteia multiple posibilitati pentru exprimarea puterii. Astfel, consideram nelegitima nesupunerea civica intr-o democratia.

Echipa negatoare va va aduce doua argumente, in cadrul primului vorbind despre minoritate si majoritate in democratie, iar in cel de-al doilea despre efectele negative pe care le provoaca nesupunerea civica. Totusi, prima data sa vedem ce ne propune echipa afirmatoare.

In inceputul discursului, ne descriu democratia, definitie pe care o acceptam. Totusi dorim sa accentuam importanta pe care o pun acestia asupra majoritatii intr-o democratie, fapt ce asa cum vom demonstra in primul argument ne este benefic noua. Ne explica mai apoi conceptul de nesupunere civica, insa echipa afirmatoare omite sa ne dea exemple de fapte ce presupun nesupunere civica. Ei bine, exemple reprezentative pot fi incetarea platilor de taxe, blocarea unor drumuri publice sau incetarea desfasurarii oricaror activitati economice.

Primul argument al echipei afirmatoare se refera la utilitatea actelor de nesupunere civica in istorie. Ne povestesc despre dezvoltarea de drepturi si despre cazuri celebre in care s-a obtinut victoria prin nesupunere civica, insa echipa afirmatoare uita un lucru, fapt ce ii impinge spre o eroare evidenta in rationament, respectiv faptul ca democratia, asa cum am spus si in introducere, a evoluat. Da, nesupunerea civica in secolul XVII in Anglia probabil a dus la multe lucruri bune, precum dezvoltarea drepturilor omului, dar acum putem spune ca omul a ajuns la momentul in care nu mai este nevoie sa lupte pentru drepturi daca traieste intr-o democratie, ci eventual doar pentru respectarea lor. Pentru a dovedi faptul ca vorbim despre secole diferite deci despre situatii diferite ma voi folosi de exemplele aduse chiar de afirmatori. In primul rand, ne spun despre obtinerea drepturilor femeii, drept ce acum exista, mai mult decat atat, toti oamenii sunt perfect egali astfel incat nu mai exista motive de nesupunere. In al doilea rand, ne spun despre partida de ceai din Boston si activitatea lui Gandhi din India, insa ceea ce uita echipa afirmatoare e ca atat acele state erau colonii ale Angliei fiind dependente de parlamentul de la Londra si astfel nu se poate pune problema existentei unei democratii in acele exemple. Iar vorbind despre Marthin Luther King Jr., nu consideram ca este vorba despre nesupunere civica in ceea ce a facut acesta.

Astfel, concluzia pe care o tragem e ca evenimentele istorice nu au nicio importanta in luarea acestei decizii deoarece decorul e cu totul altul.

Cel de-al doilea argument al afirmatorilor se refera la dreptul cetatenilor de a reactiona la deciziile luate de institutiile statului. Asa cum anticipau si acestia, sustinem ca exista multe alte metode de a reactiona. In cazul incalcarii unor drepturi exista foruri specializate ce se ocupa de solutionarea acestora (ex.: CEDO) iar in cazul unei legi ce nu convine unei persoane, acea persoana poate sa aleaga pe altcineva sa il reprezinte, sa se reprezinte singur, sa isi exprima nemultumirea prin cadrul presei, sa protesteze pasnic in strada alaturi de sindicate, etc.

Astfel exista multe alte metode de tragere la raspundere, iar in cele ce urmeaza va vom demonstra de ce sunt mai bune.

Primul argument al echipei negatoare se refera la minoritati intr-o democratie. Avand in vedere ca asa cum am subliniat si in definitia adusa de echipa afirmatoare democratia trebuie sa respecte dorinta majoritatii, consideram imposibil ca printr-un act de nesupunere civica acest lucru sa se intample. Aceasta ar insemna ca 50 % + 1 sa recurga la un asemenea act, fapt ce nu il consideram fezabil. Mai mult, actele de nesupunere civica a unor oameni ce sunt categoric in minoritate, afecteaza majoritatea. Asa cum am exemplificat, un act de blocare a drumurilor publice de exemplu, blocheaza accesul pentru toata lumea, atat pentru cei ce protesteaza, pentru cei ce au luat deciziile, cat si pentru ceilalti ce nu se implica, dar iata ca sunt afectati.

Cel de-al doilea argument se refera la efectele pe care le aduce nesupunerea civica. In primul rand, este vorba despre efectele asupra statului, si aici vorbim de efecte economice, respectiv ceea ce se intampla cand o persoana refuza sa plateasca taxe, inceteaza activitatea economica sau iese si protesteaza in strada ducand la daune materiale. In al doilea rand, ca un alt efect poate fi luat si instigarea la violenta. Pentru ca orice act de violenta in strada sa ia parte, este nevoie doar de o mica scanteie, acea mica scanteie putand sa fie foarte usor daca de catre acest act de nesupunere civica.

Astfel avand in vedere cele spuse consideram nelegitime actele de nesupunere civica intr-o democratie.

A2 (Georgiana Caramihai)

“Legitimitatea este fondata pe popor, iar cei care o exercita vremelnic din pozitia de autoritate publica nu-si pot aroga dreptul de a o lua in stapanire si de a forma un guvern tiranic.”, afirma R. Dahl, in “Democratia si criticii ei”.

Echipa afirmatoare sustine aceasta idee, urmand sa demonstreze, contraargumentand echipa opozitiei in trei puncte (puterea poporului versus puterea conducerii, efecte ale metodelor alternative, folosirea nesupunerii civice) ca aceasta nu afecteaza statul, ba din contra, intareste ideea de democratie care, desi diferita fata de acum doua secole, nu se poate numi ideala, astfel ca inca are nevoie de imbunatatiri.

Oponentii nostri au spus ca atunci cand are loc nesupunerea civila, aceasta este facuta de o minoritate, in detrimentul majoritatii, care alege niste reprezentanti propun legile statului.

Acest lucru nu se poate numi valabil in zilele noastre, atunci cand un parlamentar, care propune legile, reprezinta practic 160.000 de oameni, dintre care poate numai jumatate au mers la vot. De asemenea, faptul ca un candidat la parlament promite ca va face ceva nu inseamna ca acest lucru se va si intampla, iar peste 4 ani, atunci cand alegatorul are sansa sa-l schimbe, este deja prea tarziu.

Daca ar fi sa luam tara noastra ca exemplu, majoritatea legilor din ultima vreme au fost ordonante date de Guvern, care este ales de presedinte, astfel ca nu putem nici macar spune ca legile sunt propuse de alesii poporului.

Din punctul de vedere al metodelor alternative, despre care ne vorbea echipa negatoare, parerea echipei afirmatoare este ca greva, pe care opozitia a promovat-o, afecteaza chiar mai mult populatia decat o simpla nesupunere civila. Daca cei ce lucreaza in transporturi, de exemplu, sau gunoierii, fac greva, nu numai ca strazile vor fi blocate in momentul marsului de protest, dar si alte drepturi al celorlalti cetateni, cum ar fi cel la transport, ar fi incalcate. Si totusi, greva este admisa prin lege, chiar daca provoaca atatea pagube. De ce nu ar fi si nespunrea civila?

Legat de un proces la CEDO, un alt exemplu al echipei opozitiei, acesta nu numai ca nu ar avea o vizibilitate la fel de mare ca un act de nespunere civila, astfel ca ceilalti cetateni nu ar putea sa-si exprime parerea legatat de problemele respective, dar in cazul in care statul al pierde procesul respectiv, nu numai ca taxele pe care ar trebui sa le plateasca ar fi mult mai mari decat daunele economice produse de nesupunerea civila, dar modul in care ar fi vazut statul respectiv de celelalte ar avea mult de suferit. Astfel, putem conchide ca, dintre alternativele propuse de echipa opozitie, toto nesupunerea civila ar fi cea care ar provoca cele mai putine neplaceri.

Referitor la eficienta nesupunerii civile, voi da un exemplu relativ recent, si anume miscarile ecologiste. Incepand de acum cativa ani, asocia Greenpeace a inceput sa actioneze pentru a atraga atentia asupra salvarii padurilor si a animalelor, prin miscari precum legarea cu lanturi de copaci sau blocarea drumurilor excavatoarelor, actiuni ce ar putea fi numite nesupunere civila. Dupa ceva timp, si alte asociatii au inceput sa faca acelasi lucru, si in ziua de azi, exista deja si partiode care promoveaza ecologia, aceasta fiind promovata la nivel international, fapt ce arata ca atentis publica in cazul unei astfel de actiuni este foarte importanta.

Ultima parte a argumentatiei mele se refera la folosirea nesupunerii civile. Echipa negatoare a reprosat faptul ca nesupunerea civica instiga la violenta, cand chiar in definitia termenului este stipulat faptul ca desfasurarile acesteia sunt nonviolente. Un exemplu in acest sens ar fi miscarea anti razboiului din Vietnam, din 1965. De asemenea, dupa cum am mentionat si in discursul anterior, cei ce fac o astfel de miscare sunt dispusi sa primeasca pedeapsa pentru faptelele lor, inclusiv sa intre la inchisoare daca este nevoie, astfel ca nu se poate vorbi nici macar despre instigarea la revolta.

Legat de exemplul cu miscarea lui Gandhi, despre care echipa opozitiei a spus ca nu este nesupunere civila, enciclopedia Britannica afirma ca acesta este chiar unul dintre cele mai cunoscute exemple, fiind predat ca si sudiud e caz la facultatile de profil.

De asemenea, conform www.civilliberties.org, in cazul tuturor nesupunerilor civile de pana in acest moment, acestea au avut loc in urma epuizarii fara succes a tuturor mijloacelor legale de adresare autoritatilor, prntre xaee enumeram scrisori, procese, petitii si alegerea candidatilor care afirmau ca le vor respecta interesele.

Conform acestui exemplu, echipa afirmatoare nu spune sub nicio forma ca nesupunerea civila ar trebui adoptata ca prima masura atunci cand poporul este nemultumt. Ba din contra, aceasta ar trebui pastrata ca ultima masura, dar, atunci cand conducerea statului nu raspunde la nicio alta forma de avertisment pasnic, consderam ca poporul ar trebui lasat sa-siapere drepturile si prin aceasta ultima metoda.

De aceea, va rog sa votati motiunea.

N2 (Stupariu Bogdan)

Avand in vedere ca este ultimul discurs al acestei dezbateri, imi revine datoria de a pune in balanta atat argumentele afirmatorilor, cat si cele ale negatorilor, iar pentru aceasta, este necesar in primul rand sa aruncam inca o privire asupra motiunii. Motiunea ne vorbeste despre legitimitatea nesupunerii civice intr-o democratie, iar echipa care va castiga este cea care va demonstra ca este sau nu legitima aceasta. Cand este o actiune legitima ? atunci cand aceasta actiune, fapta despre care vorbim este justificata prin lege.

Avand in vedere ca am clarificat locul din care pornim si cel in care trebuie sa ajungem, sa aruncam o privire asupra a ceea ce ne propune echipa afirmatoare. In primul rand, ne vorbeau in discursul afirmatorului 1 despre fapte istorice ce confirma succesul nesupunerii civice, argument la care negatorul 1 a raspuns spunand ca sistemele nu sunt aceleasi, in exemplele istorice neputand sa fie vorba despre o democratie asa cum avem azi, fapt necombatut de echipa afirmatoare. In consecinta, consideram ca este justificat sa luam decizii pe baza faptelor istorice, din pricina schimbarilor ce au avut loc pe parcursul trecerii secolelor.

In al doilea rand, echipa afirmatoarea ne-a vorbit despre drepturile cetatenilor intr-o democratie, spunandu-ne cum omul are dreptul sa reactioneze impotriva deciziilor statului. Pentru o intelegere mai buna a contraargumentarii, propunem intoarcerea in Franta, in 1762, acolo unde Jean-Jacques Rousseau scria “Contractul Social”. Ei bine, in acesta ne este explicat ce inseamna libertatea si care este relatia dintre cetatean si puterea suverana.

Referitor la libertate, ne este explicat cum orice cetatean este liber sa faca ce doreste acesta, cat timp nu incalca libertatiile celorlalti. In cazul nostru, in cazul nesupunerii civice, nu vorbim despre o iesire intr-un parc si afisarea unor mesaje cu “Salvati padurea”, desi incurajam aceste actiuni, ci vorbim despre actiuni ce au practic ca scop atragerea atentiei statului. Si cum poate fi mai usor atrasa aceasta atentie daca nu atacand mecanismele lui ? Dupa cum negatorul 1 a exemplificat, blocarea drumurilor publice e reprezentativa pentru aceste acte, iar facand legatura cu ce explicam mai sus despre libertate, prin blocarea unui drum public, unei persoane ce nu participa la acel act de nesupunere ii se ia din libertate si astfel este dezavantajat. Facand legatura cu motiunea, declarand legitim orice act de nesupunere civica, duce dupa cum am explicat la dezavantajarea celor care nu participa, iar acest lucru nu este bun deoarece intr-o democratie o lege trebuie sa nu avantajeze si sa nu dezavantajeze niciun cetatean.

Relatia dintre cetatean si suveran, adica stat, este una simpla. Cetateanul intr-o democratie isi alege reprezentantii, dupa propriile criterii, pentru a lua deciziile in locul sau. Este vorba de un act de incredere. In cazul in care cetateanul nu este multumit de activitatea alesului sau, este liber sa aleaga o persoana care crede ca il poate reprezenta mai bine, sau daca nu, sa se reprezinte singur si sa isi exprima ideile singur in societate, intr-un mod pasin. De aici apar metodele pentru care spuneam ca nu este nevoie de nesupunere civica, deoarece democratie ne da puterea sa ne explimam opinia si fara a incalca libertatiile altora. Bineinteles ca echipa afirmatoare ne-a atacat punctual fiecare alternative, insa ceea ce conteaza este ca exista aceste alternative, atat in cazul unor decizii nefavorabile cat si al unor incalcari de drepturi. Ca o scurta referire la atacurile afirmatorilor, grevele in sectoarele de maxima importanta nu sunt legale, grevele sunt admise deoarece nu incalca libertatiile nimanui (dreptul la mijloc de transport nu exista intr-o societate normala), iar CEDO este o optiune valabila indiferent de imaginea adusa statului sau de “amenzile” asupra carora este supus, avand in vedere o presupusa incalcare a drepturilor. Prostestele ecologistilor le consideram proteste, ci nu acte de nesupunere civica, asa cum a fost definita ea.

Primul argument al echipei negatoare a sustinut democratia. A sustinut ca mojoritatea sa fie cea care ia decizii in stat, iar avand in vedere ca prin nesupunere civica este imporibila o majoritate, consideram ca nu este legitim intr-o democratie.

Cel de-al doilea argument se refera la violenta, punand in ecidenta efectul pantei alunecoase. Acesta ne arata in primul rand ca un om care incalca o lege, daca ii este permis prin lege (in cazul afirmator) sa o faca, va fi incurajat sa incalce altele deoarece legea isi pierde efectul cominator, iar in al doilea rand ne arata cum o iesire in strada poate duce la conflice si astfel la violenta

Avand in vedere cele spune, chiar daca echipa afirmatoare s-a rezumat spre sfirsit spunand ca doreste aceasta actiune doar un cazuri de ultima masura, consideram ca legitimizarea ei nu ar duce la un control asupra acesteia, deoarece in momentul de fata chiar ilegalitatea ei duce la folosire doar ca ultima metode. S-ar ajunge la nesupunere civica la fiecare colt de strada, la neplatirea taxelor si impozitelor pentru ca oamenii intotdeauna ar gasi ceva ce nu le convine si astfel, nu la imbunatatirea situatiei.

Consideram avand in vedere ca se incalca libertatiile cetatenilor si avand in vedere efectele pe care le-ar produce, ca motiunea trebuie respinsa.

Decizia:

Liviu Gajora

Felicitari ambelor echipe pentru o dezbatere echilibrata. Verdictul meu merge spre echipa afirmatoare, din urmatoarele motive:

Din pacate, unul dintre lucrurile care a lipsit cu desavarsire din aceasta dezbatere a fost un set de exemple specifice (descriptive), acceptat de ambele echipe, cu privire la ce reprezinta si ce nu reprezinta nesupunere civila. Pe de o parte afirmatorii diferentiaza actiunile de nesupunere civila de proteste sau greve. Pe de alta parte, negatorii exemplifica nesupunerea civila prin "incetarea platilor de taxe, blocarea unor drumuri publice sau incetarea desfasurarii oricaror activitati economice". Niciuna dintre echipe nu contraargumenteaza direct asertiunea celeilalte echipe. Singurul exemplu specific de nesupunere civila este oferit de afirmatori si se refera la actiunile grupurilor de ecologisti ("legarea cu lanturi de copaci sau blocarea drumurilor excavatoarelor"). Echipa negatoare refuza acest exemplu in mod unilateral si arbitrar, fara a oferi vreun rationament sau vreo dovada ("Prostestele ecologistilor le consideram proteste, ci nu acte de nesupunere civica, asa cum a fost definita ea").

Desi tactica negatorilor de a se raporta doar la democratia din prezent mi s-a parut una foarte originala, ea a ridicat doua probleme. In primul rand, nu a fost posibil sa se traga o demarcatie clara si sa se spuna in ce moment exact incepe democratia "reala" si incepand cu ce an exemplele oferite pot fi relevante. Sunt relevante exemple din secolul XX? Dar din anii '60? Dar din anii '70? Desi nu banui negatorii de rea-credinta, o astfel de tactica aduce cu sine o atmosfera de lipsa de fair-play. In al doilea rand, negatorii insisi recunosc ca "acum putem spune ca omul a ajuns la momentul in care nu mai este nevoie sa lupte pentru drepturi daca traieste intr-o democratie, ci eventual doar pentru respectarea lor". De facto, aceasta diferenta este nula. O democratie nu poate fi reala daca lucrurile se respecta numai "de principiu", altfel am putea spune ca nu exista nicio diferenta intre lumea de acum cateva decenii si lumea de astazi, sau intre un sistem totalitar si unul democratic, atat timp cat legile spun, in teorie, acelasi lucru.

La nivel pragmatic, cred ca afirmatorii ridica niste semne de intrebare foarte bune legate de utilitatea practica a masurilor alternative de protest, in momentul in care vorbesc despre dezavantajele alegerilor, ale grevelor, sau ale CEDO.

O serie de sugestii individuale:

A1 [676 cuvinte] [25 de puncte – 13, 8, 4]:

Oferiti exemple concrete: "O problema indelung disputata la vremea sa, nespunerea civila de care a dat dovada acesta..." (MLK) - in ce forma s-a manifestat nesupunerea civica a lui MLK?
Evitati formularile ambigue sau vagi:
- "In zilele noastre, aceste nesupuneri civile nu se mai refera intr-o atat de mare masura la drepturile de baza ale omului, ci, mai degraba, tind sa se concentreze pe probleme actuale" - Care sunt ele? De ce sunt importante, daca nu tin de drepturi fundamentale ale omului?
- " Oamenii, si cum a gresi e omeneste, se poate ajunge la legi care nu respecta principiile morale si nici nevoile cetateanului, ceea ce poate duce la o democratie aberanta, care tradeaza insusi conceptul care sta la baza ei." - Care este acest concept?
Oferiti surse specifice pentru afirmatiile pe care le faceti: "Guvernul Romaniei mentiona acum cateva luni faptul ca poporul nu a adus la cunostinta faptul ca este nemultumit" - Sursa? Cine anume din Guvern?

N1 [815 cuvinte] [23 de puncte, 13, 7, 3]:

Atentie la topica frazei si consistenta registrului:
- "Democratia, desi am invatat la scoala ca apare undeva prin Atena"
- "fapt ce asa cum vom demonstra in primul argument ne este benefic noua"
Evitati termenii vagi: "sistemul de guvernamant democratic intalnit in ziua de astazi este unul desavarsit ce a adus persoana la o pozitie respectabila, egala si sigura in societate " - Ce inseamna pozitie respectabila? Egala cu ce/cine?
Evitati afirmatiile universale, mai ales cele nesustinute de dovezi sau opinii ale expertilor:
- "mai mult decat atat, toti oamenii sunt perfect egali astfel incat nu mai exista motive de nesupunere" - Exista numeroase studii in statele democratice cu traditie cu privire la inegalitatea salariilor dintre femei si barbati aflati in aceleasi posturi, inegalitatea tratamentului legal raportat la apartenenta rasiala si etnica etc.
- "actele de nesupunere civica a unor oameni ce sunt categoric in minoritate" - De unde stim acest lucru? Ne referim la minoritate ideologica sau de actiune?
Mai multa atentie la corectitudinea gramaticala si sintactica a frazelor:
- "ceea ce uita echipa afirmatoare e ca atat acele state erau colonii ale Angliei fiind dependente de parlamentul de la Londra".
- "acea mica scanteie putand sa fie foarte usor daca de catre acest act de nesupunere civica"

A2 [795 cuvinte] [26 de puncte, 14, 8, 4]

Folositi propozitii cu o topica a frazei cat mai simpla si usor de urmarit; exprimati o singura idee intr-o fraza: "Echipa afirmatoare sustine aceasta idee, urmand sa demonstreze, contraargumentand echipa opozitiei in trei puncte ca aceasta nu afecteaza statul, ba din contra, intareste ideea de democratie care, desi diferita fata de acum doua secole, nu se poate numi ideala, astfel ca inca are nevoie de imbunatatiri".
Atentie la gramatica si sintaxa: "Oponentii nostri au spus ca atunci cand are loc nesupunerea civila, aceasta este facuta de o minoritate, in detrimentul majoritatii, care alege niste reprezentanti propun legile statului".
In momentul in care incercati sa stabiliti o definitie, spuneti si ce este un concept (nesupunerea civila in cazul de fata), nu doar ce nu este: "greva, pe care opozitia a promovat-o, afecteaza chiar mai mult populatia decat o simpla nesupunere civila" - Ce ar fi o "simpla" nesupunere civila? Oferiti o descriere specifica a actiunii.

N2 [842 cuvinte] [24 de puncte, 13, 7, 4]

Evitati definitiile circulare. Nu introduceti definitii noi in ultimul discurs: "Cand este o actiune legitima ? atunci cand aceasta actiune, fapta despre care vorbim este justificata prin lege".
Nu faceti afirmatii nesustinute de exemple sau dovezi: "grevele in sectoarele de maxima importanta nu sunt legale" - Care sunt acele sectoare? In ce tari sunt ele ilegale? Conform carei legi?
“Panta alunecoasa” desemneaza o eroare de argumentare, nu un argument valid. E posibil sa construiti un lant cauzal in care o cauza aparent minora duce la un efect grav, insa nu e indicat sa folositi eticheta de "panta alunecoasa" pentru a introduce acel lant cauzal.

A1 -> 25 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa: